GSF56 banner01-650

          Dacă vorbim despre SF-ul românesc, vor exista mereu discuții despre noi direcții estetice și tematici. România, progresând nu doar cu SF-ul, ci cu literatura în general mai târziu decât vecinii din vest, s-a aflat mereu în dilema de a recupera toate epocile sau e de a evolua concomitent culturii vestice. În același timp, trăim în prezent într-o paradigmă post-modernă, în permanentă căutare de noi stiluri și teme. Globalizarea a adus și posibilitatea pastișării altor stiluri și forme, estompând înrt-o anume măsură obsedanta dilemă asupra a ceea ce se mai poate scrie și ce ar trebui să devină literatura după a fost guvernată estetic de toate curentele anterioare.

          Liviu Surugiu vine cu romanul ATAVIC (București, Editura Tritonic, 2014), care transcende la nivel tematic această dilemă, aducând un element nou într-un spațiu românesc. Câștigător al premiului Cel mai bun roman la ediția RomCon din 2015 la Suceava, ATAVIC a stârnit multă curiozitate, atât pentru cititorii de SF, cât și pentru critici.

          În cei aproape 20 de ani de pauză în ceea ce privește activitatea literară, Liviu Surugiu nu și-a risipit talentul, ci s-a autodisciplinat într-un mod care poate aminti de Thomas Mann, ajungând să-și dezvolte romanele în afara canonului, dat fiind și lispa influențelor din fandomul românesc de peste hotare.

          Pornind de la o afirmație posibilă științific, deși improbabilă, și anume potențiala supraviețuire a unui zigot într-un timp estimat la 2000 de ani, ATAVIC transformă un incident nefericit al unei tinere virgine într-o pastișare a Fecioarei Maria și implicit al mesianicului creștin.

          Incipitul se desfășoară în Alexandria zilelor noastre, în Egipt, în Noaptea Învierii, când o tânără, Irin Amaranto, suferind de arsuri de gradul IV, este operată și i se transferă grefe de piele de la o mumie. Aflată în recuperare în apartamentul ei, Irin începe să simtă irregularități în urma transplantului, mai specific în jurul abdomenului, unde zona a fost cea mai afectată. Spre surprinderea ei, Kiriam, un arheoginecolog purtând adesea apelativul  de ”PreaCuratul”, descoperă și urmărește în ceea ce o privește un caz ieșit din comun de sarcină rezultată în urma acceptării noilor țesuturi. ”(…) am intrat în criptă virgină și am ieșit din spital gravidă?!” (pag. 125) este probabil cea mai clară constatare a aparițiilor a reiterării figurii Mamei Divine. Sarcina fără impregnare, ajungând la cunoștința diferitelor comunități religioase, stârnește diferite reacții, unii adulând-o, în timp ce alții dorindu-i moartea.

          Povestea continuă într-o direcție mitologică deconstruită prin mentalitatea unei ere tehnologice, oferind astfel noi viziuni asupra poveștilor și simbolicilor biblice.

          Personajele sunt bine conturate, fiecare justificat în acțiunile sale raportate la profetica aleasă. Multiplitatea deciziilor prezentate de acestea construiesc gradat suspansul pe parcursul romanului.

          Stilul trădează, însă, meseria de scenarist a autorului prin explicitarea prematură sau excesivă în unele părți, astfel încât cititorului îi rămâne mai puțină libertate de interpretare. Un prea minuțios efort descriptiv decelerează acțiunea și răpește prin teatralitate naturalețea dialogului.

          Finalul romanului este ambiguu, sfârșind prin reluarea motivului profetic: ”Curând războiul între atavism și ereditate, între Rus Vil și Imman, va începe” (pag. 355). Afirmația este promițătoare în ceea ce privește o posibilă continuare a seriei, spre a rezolva teoriie conspirației ale organizaților cult-religioase și a dezvolta direcția apocaliptică, care a pregnat treptat conflictul romanului. Apariția figurii mesianice prevestește modificarea destinului omenirii, ceea ce nu este tratat pe larg în ATAVIC, deși posibilități de explorare a acestui fir narativ există. Prin aceasta, Liviu Surugiu ne rămâne, mai mult sau mai puțin, dator cu o a doua carte.

Adina Ailoaiei

Adina Ailoaiei

Născută pe 6 august 1993, în Suceava. Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, specializarea germană-japoneză. Excursie de studii în Bad Kissingen (Rolul Germaniei în Europa de astăzi şi Literatura cehă), participantă la workshop de Sumie la Facultatea de litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Workshop de frazeologie la secţia germană în cadrul Facultăţii de litere, Universitatea Babeş-Bolyai. Activităţi de voluntariat în cadrul CNPRSV, Suceava, ASUR (Asociaţia Secular-Umanistă România) Cluj-Napoca. A publicat în revista şcolii Unsere ZEITschrift din Suceava şi participă la şedinţele Clubului de lectură NEPOTU' LUI THOREAU, Cluj-Napoca.

More Posts

Follow Me:
Facebook