Aerul şuieră, butucul trosni. La picioarele Cutezătorului Picador se rostogoli căpăţâna unui tânăr necopt, având întipărită pe chip o expresie de adâncă melancolie. Tobele duruiau. Cutezătorul se trase binişor deoparte.           – O, nobilule şi viteazule stăpân, răsună atunci un glas de undeva, din dreptul urechii sale stângi, mai vrei oare după toate acestea...