Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Alexandru Ioan DESPINA
Redactia: Marcel GHERMAN, Teodora MATEI, Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU
Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Author Archive

Filmul nipon de la JIDAIGEKI la ANIME

          În ultimii ani este vizibilă emergenţa unor industrii cinematografice care tind să contracareze hegemonia Hollywood-ului. De fapt, accesul liber la tehnologiile de film performante şi proliferarea comunicaţiilor globale fac posibilă realizarea în orice ţară, unde există oameni de talent, a unor filme care să poată fi apreciate în întreaga lume. Creativitatea umană nu cunoaşte...

Francis Ford Coppola: Aventura unui mare cineast

          Posibil, dacă nu ar fi existat un Coppola şi un Scorsese, care, în anii 60 şi 70, au readus publicul în cinematografe prin pelicule de o certă valoare, cea de-a şaptea artă ar fi dispărut, absorbită de televiziune.           Francis Ford Coppola reprezintă o figură aparte în lumea filmului. Este un mare profesionist, dar,...

În căutarea adevărului

          Curentul cyberpunk din literatura şi cinematografia science-fiction, la fel ca şi o serie de discipline spirituale orientale, promovează ideea că percepţia lumii prin intermediul simţurilor nu garantează veridicitatea. Simţurile omeneşti sînt doar semnale bioelectrice şi dacă spre terminaţiile nervoase ar fi transmise nişte impulsuri electrice de aceeaşi intensitate, generînd o...

Al patrulea element

          În practicile şamaniste există două tehnici de bază pentru a induce o persoană în transă: suprasolicitarea senzorială şi vidul senzorial. Atît mişcarea infinită, cît şi absenţa ei relevă elementul imobil şi neschimbător din lume. Să afli această imobilitate în curentul timpului şi al spaţiului înseamnă să regăseşti factorul comun, continuitatea,...

Despre imprevizibil

          Critica ce a dominat perioada modernă a impus principiul ordinii şi al armoniei absolute drept criteriu unic de valoare şi a descurajat orice manifestare de imprevizibil, nederminare şi haos în creaţia artistică. Este, de fapt, o expresie a tendinţei generale spre organizare rigidă care a definit civilizaţia occidentală. Această atitudine...

Atemporalitatea orientală şi progresul occidental

          Viziunea europeană asupra lumii presupune existenţa unui Început, a unei Geneze, a unui moment primordial în care universul s-a ivit din neant, şi a unui Sfîrşit, a unei Apocalipse, a unei disoluţii finale. În schimb, civilizaţiile orientale plasează în Centrul lumii o Nirvana, o atemporalitate, care nu a fost creată...

Religia, o resursă primară a civilizaţiei

          În perioada modernă, au existat voci care au contestat rolul religiei în societate, definiţia cea mai vehiculată fiind cea a lui Marx care a calificat-o ca „opiu al poporului”. Civilizaţia modernă europeană s-a proclamat centru al lumii şi al timpului, iar elitele sale, savanţii, politicienii sau militarii, au ajuns să se considere infailibile, omnisciente...

Întoarcerea în Eden

          În Geneză, alegoria facerii omului din lut este probabil o aluzie la forţa materiei de a se autoorganiza şi de a prinde viaţă. Această scînteie primordială a vieţii şi această inteligenţă latentă prezentă în natură se asociază inevitabil cu ideea de Dumnezeu.           Deşi teoria evoluţiei darwiniste şi cea a genezei s-au aflat într-o...

De la Michelangelo la Ars Electronica

          Încă Michelangelo, cel despre care se spunea că a depăşit natura însăşi, a ajuns să constate spre sfîrşitul vieţii sale nişte limite inevitabile ale artei. Astăzi se manifestă o tendinţă generală de a transgresa chiar şi aceste limite, prin intermediul unor forme de creativitate neconvenţionale. Ele fac ca distincţia dintre artă...

Tehnici de deconstrucţie

                     Actualul peisaj mediatic oferă o viziune fragmentară, dispersată a lumii. Am impresia că nici nu poate fi altfel. Pe ecranele televizoarelor, reportaje din Afganistan şi Irak sunt succedate instantaneu de imagini de la Cartoon Network şi de acutele unei Mariah Carey, iar imaginea unor opere ale culturii universale alternează...

Efectul fluturelui

          În romanul lui George Orwell „1984”, personajul Winston are o slujbă ciudată. El este nevoit să corecteze erorile şi inadvertenţele ce survin în urma deciziilor odiosului Big Brother. După lichidarea unei persoane incomode, orice menţiune a numelui său este eliminată din toate textele. După adoptarea unei noi directive în politica externă,...

Imago Mundi Nova: arta multimedia azi

          Dacă era industrială a produs cinematografia, atunci era de prevăzut ca şi în cea tehnologică să apară cîteva forme de artă noi. Nu putem face abstracţie de modul în care tehnologiile influenţează procesul de creaţie artistică sub toate aspectele. Instalaţiile multimedia interactive, conectate la Internet, integrînd elemente de realitate virtuală, artă...