Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Alexandru Ioan DESPINA
Redactia: Marcel GHERMAN, Teodora MATEI, Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU
Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Author Archive

Strada Cosmos

          Jano, visătorul, visa cu ochii deschişi, fuma ţigară după ţigară şi cerceta din când în când Strada Cosmos de la înălţimea butoiului de tablă pe care se aciuase, strada era plină de femei frumoase, de revoluții, de comercianți, de iubiri nebune si de secrete si utopii de toate felurile, din capătul...

Ipostaza văluritoare

          Ce ar fi însă Universul? Să vedem dacă nu cumva ne asumăm un risc lucrând asupra limitei, asupra enciclopediei universale, asupra universului însuşi.           Ce ar fi însă Universul? Oare nu e cumva o frumoasă şi tragică ficţiune de trebuinţă profundei noastre raportări la existenţă? Nu este el verb şi nu...

Omul vălurit

            Acesta este un punct de vedere al unui scriitor care crede că universul, oamenii și timpul se văluresc în toate direcțiile.             MOTTO       Singurul lucru pe care îl ai cu adevărat este ceea ce eşti. Şi-l ai tot timpul cu tine.       Mihaela Bufnilă             Premise           ...

Timpuri Noi

          Am aşteptat toată vara reîntoarcerea pelerinului Balthazar. Se zvonise că în peregrinările lui ar fi reuşit să ia legătura cu lumea morţilor. Domnişoara Elvira a fost de părere că Balthazar ne va aduce o mulţime de mesaje importante. Vestea sosirii lui s-a împrăştiat în orăşel îndată ce Rudolf, dirigintele poştei, a...
Ovidiu Bufnilă despre romanul său vălurit şi văluritor Câmpuri Magnetice

Ovidiu Bufnilă despre romanul său vălurit şi văluritor Câmpuri Magnetice

În încercările noastre asupra ficţionalităţii sau asupra valorilor furibunde, lipsiri de tot atâtea libertăţi, nebunii, zăpăceli, interogaţii şi aroganţe, a ne întreba asupra ficţiunilor noastre e ca şi cum ne-am revendica o eliberare invocând o autoritate imaginară. Romanul “Câmpuri Magnetice”, artefact sau fapt al fiinţării bufniliene, stranii, jucăuşe, vălurite şi văluritoare, stă spre hazoasă izbăvire...

Compresor

Ieşind din Templul Albastru, Kansokan îşi desfăcu aripile de sticlă şi se avântă către înaltul cerului. Trase în piept aerul tare al înălţimilor şi privi plin de curiozitate către Oraşul Plăsmuirilor pe care fluizii din Nord îl comprimaseră ascunzându-l într-un nor de dimineaţă. — Trebuie să plăteşti, şuieră dinozaurianul Terminor alunecând între două bifurcaţii fluide,...

Lumină dublă

      Acum zece mii de ani în Gatambo, lumile acvatice au dat o lovitură mortală inelelor de pământ şi au pus stăpânire pe cele o mie de constelaţii din inima universului plin de universuri. Baronii ficţionali din Gambolee, oraşul fabulatorilor, au fost răsturnaţi de la putere iar combustibilul tradiţional care animă matricele informaţionale a...

Armele zeilor

În urmă cu o mie de ani, în Insulele Katai, principele era încă dorit de mii de femei, era încă pizmuit de baronii de sticlă care conspirau împotriva împărăţiilor şi era încă ascultat cu evlavie de savanţii de pe muntele Asahor, acolo unde s-a arătat pentru prima oară chipul Mântuitorului. Acum însă, odihnindu-se pe o...

Big Bang Boo

Masa lui Jelly Fish era încărcată cu o mulţime de bunătăţi marine care, toate, se întreceau să-şi sumeţească nebuna de Pax 6 în fel şi chip. Pax 6, gagiilor, e gena văzului şi toata tevatura despre care vă vorbesc are o oarecare tangenţă cu teleologia. Poanta e ca Jelly Fish era privit de întreaga sa...

Europa tăcută

Dintr-o dată, Europa nu ne-a mai transmis nici un semnal. Nişte pelerini sosiţi tocmai de dincolo de ocean ne-au spus că în drumurile lor n-au găsit decât dealuri, munţi şi văi. Noi ne-am mirat foarte tare. Nici ţipenie de om?! Nici turnuri? Nici castele? Nici autostrăzile spălate dis-de-dimineaţă cu detergenţi fini şi frumos mirositori? Nici...

Asia rătăcită

Şi ce dacă i-am avertizat prin WorldNet? Ce dacă n-au învăţat nimic din felul în care au dispărut America, Europa şi Africa?! S-au rătăcit asiaticii. Pricoliciul de la Arsenal ne-a spus că s-ar fi pierdut Asia în spiritul lui Buddha. Buddha? ne-am mirat noi. Oare despre ce vorbea aşa, în dodii, pricoliciul? Ce mai pusese...

America pierdută

La sfârşitul verii, America a dispărut de pe monitoare. În WorldNet s-a iscat o învălmăşeală de nedescris. Posturile de televiziune transmiteau imaginile a milioane de oameni consternaţi, pradă confuziei. America nu mai era. Gata, se evaporase. Oceanul Atlantic se întindea cât vedeai cu ochii. Ici şi colo cădeau din cer tot felul de sateliţi-spion pe...