12308880_177658109248562_444875719_n

          Gaudeamus 2015: bifat, lansare „Cartea cu scoarțe de argint, ferecate”: bifat. Citisem în prealabil câteva povestiri din volum, însă le așteptam culese pe hârtie mirosind a cerneală proaspătă. Mai așteptam, de asemenea, cuvintele autorului și invitaților săi, pentru că orice cititor vrea, pe lângă lectură, să-i fie dezvăluite niște secrete din spatele întregului proces de scriere, corectură, tipărire.

          Cu același umor fin ce transpare dincolo de faptele imaginate în povești, autorul ne-a istorisit despre manualul de limba română ce a făcut deliciul mai multor generații, unde pozele alb-negru ale autorilor fuseseră îmbogățite cu imagini sau replici, despre cum au luat naștere deșertul Qwerty sau munții Uiop, dar și despre agenda cu coperte metalice care i-a dat ideea povestirii de titlu.

          M-aș opri foarte puțin asupra fiecărui titlu în parte, ca să nu stric nimănui plăcerea lecturii. Personaje ale epocii victoriene plasate într-un timp incert și un spațiu fictiv, Gorena, trec printr-o serie de întâmplări tragice sau amuzante, prezentate cititorului într-un ritm fluent, plăcut ochiului și minții. Personajele se plimbă prin oraș în ricșe trase de mecanoizi.

          Un ușor sentiment de tristețe l-am avut descoperind secretul cărții și al scoarțelor sale, închise cu un mecanism ce se opune vehement mercantilismului ieftin, însă cedează în fața unui suflet curat. Iar adevărata taină nu stă în încuietoare, ci în conținut.

          Plictisită de știrile din ziare despre război, Lady Badminton inventează jocul ce-i va purta numele. Numai că, pentru a obține fluturașul și racheta, este ajutată de nonconformista Jeanne d’Arc Electrique, cea cu ușa zgâriată de ghearele lui Fram, ursul bipolar, de doctorul Rammstein și chiar de soțul său, profesorul Badminton, ce cultiva sensuri pe câmpurile semantice. Iar meciul demonstrativ ce poate părea un eșec se transformă în punctul de plecare pentru o rețea care să facă știrile să circule mai repede, numită (cum altfel?) Internet.

          Pălărierul Nebun devine Pălărierul Sănătos, începând o nouă viață. Fram își potolește dorul de Pol și alege să trăiască printre oameni. Îi însoțește în diverse misiuni, participă la cluburi selecte, unde e dezamăgit că nu se poate înfrupta din focile gazdei (nu că amfitrionii ar avea așa ceva). Printre membrii clubului: Contele de Tuna-Sandwich și entomoloaga Lady Bug.

          Pe fondul unui război goreniano-ovekian, agentul Bon d’Age are de îndeplinit o misiune trasată de șefa sa, Dissy Plinning. Vizitează, astfel, sanatoriul de boli mintale aflat pe strada Echilibrului, unde e ajutat de bătrânul doctor Young. Acesta le dezvăluie tehnologia încapsulării delirului uman în fiole. După un zbor cu dirijabilul pe deasupra Mării Bl d’Bq și nenumărate fapte de vitejie implicând chiar arta deghizării, își îndeplinește datoria, ca un veritabil erou de romane de aventuri.

          Fecioara de Fier Forjat ajunge din întâmplare pasager clandestin pe vasul căpitanului Nema și își plătește călătoria spre Nuyi Bayi îndeplinind diverse sarcini alături de personal. Trăiește o perioadă la curtea unui nobil oriental, unde deprinde destul de ușor limba și meșteșugul armelor, dar mai anevoie pe cel al catrenelor-enigmă, ale căror rime finale erau greu de dibuit pentru o mecanoidă. Cunoștințele o ajută să-și salveze creatorul, pe doctorul Rammstein, a cărui pisică purtătoare de colier de perle i-a fost alături tot timpul.

          Refăcut în urma răpirii, doctorul Rammstein îmbunătățește telefonul, făcându-l să recunoască numerele care apelează, ba chiar, după multe nopți nedormite, să facă fotografii. Așa i-a venit ideea de a face poze cu pisici, dar și de a le distribui, spre bucuria cunoscuților.

          Ce a adus nou: țesătura ca de filigran a poveștilor, precum cea a scoarței care dă titlul volumului. O structură echilibrată aplicată unor aventuri perfect plauzibile. Notele de subsol care, uneori, sporesc ironia textului, în loc să ofere explicații. Zilele săptămânii sunt: zondi, vordi, elladi, hordi, denerdi, trodi, resdi, dar n-aș paria că asta le-ar fi ordinea cronologică. Am citit cu zâmbetul pe buze și, de multe ori, printre hohote de râs.

          Cu ce am rămas:

            „– (…) Organizația practicanților de badminton, informală și descentralizată, întreținută cu competiții și adusă periodic la zi cu depeșe telegrafice, ar putea foarte bine să se transforme destrul de repede într-o veritabilă rețea internațională.

            Agentul Bon d’Age își puse ceașca de cafea înapoi pe măsuță, în farfurioară.

            – Cred c-am putea să-i spunem… Internet.”

          PS. Atunci când nu beau cafea, personajele servesc ceai. De cele mai multe ori, marca Earl Fifty Shades of Grey. Delicios.

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook