GSF77 banner-650

          După cum ați văzut în „Scurtă istorie”, premiile „Vladimir Colin” – sau COLIN, de la ediția din anul acesta – au avut propria lor evoluție, reflectând-o pe cea a fantasticii românești de la începutul acestui mileniu (această frază sună foarte pompos, dar nu avem ce face, trebuie să recunoaștem că suntem niște generații care au trăit și în mileniul precedent, fapt ce nu s-a mai întâmplat de, nu-i așa?, o mie de ani!).

          Pe scurt, această evoluție se poate rezuma, din punct de vedere al morfologiei literare, la revitalizarea fantasticului propriu-zis, de la basm la fantasy și de la dark fantasy la gothic și horror, dar și la reinventarea sub-genurilor science fiction, cum ar fi noua space opera sau, urmașul cyberpunk-ului, steam-punk-ul. Adăugându-se revitalizării și reinventării, hibridizarea generică a adus new weird și slipstream românesc, dar și preluarea mijloacelor tipice sf&f de către autori din „literatura înaltă”, care nu s-au sfiit să le folosească pentru ficțiunile lor care de care mai grandioase.

          De asemenea, evoluția fantasticii noastre are și o dimensiune cantitativă, am ajuns la o carte originală (adică de autor român) pe săptămână, la trecerea din 2014 în 2015, de la 5-6 titluri anual, cu un deceniu înainte. Mai mult, mediul academic a luat în seamă literatura sf&f la un nivel fără precedent, cu un centru de cercetare de nivel internațional la Cluj, cu articole, lucrări de licență și de doctorat ale literaților români de la toate universitățile de vârf (de dincoace și dincolo de Prut) care sunt dedicate supra-genului de care ne ocupăm.

          Premiile COLIN au trecut de la a semnala aproape fiecare apariție în volum din ficțiunea sf românească (la primele trei ediții), și de la a le ierarhiza relativ arbitrar, la a avea nevoie să separeu pe categorii de conținut ideologic și, respectiv, de cantitate de text, producțiile românești de ficțiune și non-ficțiune aflate în cuprinsul sau pe granița „fantasticii”.

          În 2017, categoriile pe care se fac câte 5(cinci) nominalizări din perioada desemnată, de cărți (volum cu ISBN) cu autor român, sunt:

-                    roman sf

-                    proză scurtă sf

-                    roman fantastic/fantasy

-                    proză scurtă fantastică/fantasy

-                    non-ficțiune

-                    new weird/dark fantasy/gothic/horror

-                    texte de frontieră

          Dacă pentru primele cinci categorii nu este necesar nici un nou argument pentru existența lor, ultimele două necesită o introducere (new weird/…horror) sau o clarificare (texte de frontieră).
Juriul premiului COLIN este conștient că, în marea majoritate, producția de text a fantasticii românești se direcționează creator spre genurile și în speciile consacrate. Totuși, cel puțin de la antologia Radharc a grupului KULT, de la începutul anilor 2000, putem vorbi despre nașterea new weird-ului românesc. La fel, fantasticul straniu din dark fantasy și gothic, cu extrema dusă până în horror, a avut punctele de (re)început cu Spaime-le lui Liviu Radu sau cu antologia Dincolo de noapte a lui Oliviu Crâznic. Aceste nașteri și renașteri nu pot fi trecute cu vederea și nici nu pot fi luate spre judecată estetică împreună cu „copiii” celorlalte genuri, fiindcă se află sub alte principii constitutive și de expresie, din ce în ce mai bine conturate. Diferența de situare în categoria „fantastic/fantasy” și „new weird/…/horror” este una de nuanță, dar s-a urmărit o situare de la „tradițional” la „recent”, urmărind chiar perechi antinomice de tipul „rural-urban”, „magic – pseudo-științific” etc.

          „Textele de frontieră” sunt o expresie care acoperă o multitudine de obiecte ficționale neîncadrabile într-un grup nici măcar „nou-născut”. Expresia se folosește la nivel mondial pentru texte care sunt atipice sau avangardiste, sau, dimpotrivă, pot fi înțelese ca tipice pentru mai multe sub-genuri, devin arhetipuri sui-generis. „Textele de frontieră” nu sunt numai slipstream, așa cum nu sunt neapărat absurde sau nu mai sunt în primul rând narative, pentru a deveni dramatice. Un text de frontieră (și acum nu mai folosim ghilimelele) surprinde cititorul dincolo de convenții, inclusiv de convenția „noului”, rămânând totuși recognoscibil și apropiat fantasticii. Textele de frontieră pot fi și pătrunderi ale fantasticii în noi (sau alte) forme de manifestare estetică.

          Cele 35 de titluri de volume nominalizate la premiile COLIN din 2017 au pe coperțile lor 31 de nume de autori români, dintre care unul – Corin Braga – este coordonatorul unui volum de studii, iar Marian Coman și Florin Pîtea – cu două nominalizări – și Dănuț Ungureanu – cu trei – apar pe listă la mai mult de o categorie. La fiecare categorie se va decerna un singur premiu. Juriul își rezervă opțiunea pentru decernarea a cel mult două Premii Speciale a căror viitori câștigători  se găsesc deja pe listă.

          Lista nominalizărilor a fost concepută de către Mircea Opriță și Cătălin Badea-Gheracostea; din juriu mai fac parte, cu același drept de vot, George Ceaușu, Marian Truță și Györfi-Deák György. Câștigătorii se decid cu cel puțin trei voturi pe categoria respectivă. Premiile Speciale vor fi decernate (sau nu) cu același număr minim de voturi, dacă se va decide că sunt oportune. Dintre membrii juriului, George Ceaușu este cel mai vechi, iar Marian Truță și Györfi-Deák György se află pentru prima dată în acest rol. Constituirea juriului a avut în vedere păstrarea tradiției – deja COLIN se află la a VII-a ediție! – dar și deschiderea la nou, sub aceleași standarde ale lecturii de calitate cu care inițiatorul acestui premiu, inegalabilul Ion Hobana, ne-a obișnuit în primele patru ediții pe care le-a prezidat.

          Să ne vedem cu bine, în 24 noiembrie, la București!

         

Catalin Badea-Gheracostea

Catalin Badea-Gheracostea

Una dintre figurile omniprezente ale exegezei literaturii F&SF de la noi, Cătălin Badea-Gheracostea este autorul volumelor „Alternative critice” (Millennium, 2010) şi „Aducerea la zi” (Millennium, 2012), dar şi al unui scurt excurs în istoria literaturii F&SF din România pentru uzul cititorilor străini, „Short (Hi)Story of Romanian Speculative Fiction” (MediaTech, 2012).

More Posts