Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Alexandru Ioan DESPINA
Redactia: Marcel GHERMAN, Teodora MATEI, Daniel TIMARIU, Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU
Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Eseu

Despre imprevizibil

          Critica ce a dominat perioada modernă a impus principiul ordinii şi al armoniei absolute drept criteriu unic de valoare şi a descurajat orice manifestare de imprevizibil, nederminare şi haos în creaţia artistică. Este, de fapt, o expresie a tendinţei generale spre organizare rigidă care a definit civilizaţia occidentală. Această atitudine...

Atemporalitatea orientală şi progresul occidental

          Viziunea europeană asupra lumii presupune existenţa unui Început, a unei Geneze, a unui moment primordial în care universul s-a ivit din neant, şi a unui Sfîrşit, a unei Apocalipse, a unei disoluţii finale. În schimb, civilizaţiile orientale plasează în Centrul lumii o Nirvana, o atemporalitate, care nu a fost creată...

Ipostaza văluritoare

          Ce ar fi însă Universul? Să vedem dacă nu cumva ne asumăm un risc lucrând asupra limitei, asupra enciclopediei universale, asupra universului însuşi.           Ce ar fi însă Universul? Oare nu e cumva o frumoasă şi tragică ficţiune de trebuinţă profundei noastre raportări la existenţă? Nu este el verb şi nu...

Religia, o resursă primară a civilizaţiei

          În perioada modernă, au existat voci care au contestat rolul religiei în societate, definiţia cea mai vehiculată fiind cea a lui Marx care a calificat-o ca „opiu al poporului”. Civilizaţia modernă europeană s-a proclamat centru al lumii şi al timpului, iar elitele sale, savanţii, politicienii sau militarii, au ajuns să se considere infailibile, omnisciente...

Întoarcerea în Eden

          În Geneză, alegoria facerii omului din lut este probabil o aluzie la forţa materiei de a se autoorganiza şi de a prinde viaţă. Această scînteie primordială a vieţii şi această inteligenţă latentă prezentă în natură se asociază inevitabil cu ideea de Dumnezeu.           Deşi teoria evoluţiei darwiniste şi cea a genezei s-au aflat într-o...

De la Michelangelo la Ars Electronica

          Încă Michelangelo, cel despre care se spunea că a depăşit natura însăşi, a ajuns să constate spre sfîrşitul vieţii sale nişte limite inevitabile ale artei. Astăzi se manifestă o tendinţă generală de a transgresa chiar şi aceste limite, prin intermediul unor forme de creativitate neconvenţionale. Ele fac ca distincţia dintre artă...

Tehnici de deconstrucţie

                     Actualul peisaj mediatic oferă o viziune fragmentară, dispersată a lumii. Am impresia că nici nu poate fi altfel. Pe ecranele televizoarelor, reportaje din Afganistan şi Irak sunt succedate instantaneu de imagini de la Cartoon Network şi de acutele unei Mariah Carey, iar imaginea unor opere ale culturii universale alternează...

Se poate vorbi despre o feminizare a genului youth fiction?

          O dezbatere actuală în rândul scriitorilor contemporani reverberează în jurul unui posibil motiv pentru numărul redus de cititori sau chiar lipsa interesului pentru literatură, dacă ne rezumăm la un public tânăr. Revista americană Time a publicat în 2014 rezultatele unui studiu efectuat de Common Sense Media, a cărui rezultate indică...

Efectul fluturelui

          În romanul lui George Orwell „1984”, personajul Winston are o slujbă ciudată. El este nevoit să corecteze erorile şi inadvertenţele ce survin în urma deciziilor odiosului Big Brother. După lichidarea unei persoane incomode, orice menţiune a numelui său este eliminată din toate textele. După adoptarea unei noi directive în politica externă,...

Continente Pierdute

          Ray Bradbury a scris in 1949 o povestire numită Exilații (publicată la început sub titlul de Vrajitori nebuni de pe Marte) , considerată de mulți, printre care și Gore Vidal, ca fiind una dintre cele mai bune ale lui, unde apar aproape toate motivele din creația scriitorului. Pasiunea pentru Marte și...

Imago Mundi Nova: arta multimedia azi

          Dacă era industrială a produs cinematografia, atunci era de prevăzut ca şi în cea tehnologică să apară cîteva forme de artă noi. Nu putem face abstracţie de modul în care tehnologiile influenţează procesul de creaţie artistică sub toate aspectele. Instalaţiile multimedia interactive, conectate la Internet, integrînd elemente de realitate virtuală, artă...

Ficţiune şi realitate

          Există întotdeauna ceva defectuos într-o ficţiune care pretinde la statutul de realitate absolută. Creaţiile artistice care aparţin esteticii realismului social ne oferă inevitabil o viziune restrictivă asupra lumii, pentru că realitatea însăşi integrează un element de fluiditate. Ideile de „normalitate” şi de viaţă „obişnuită”, promovate cu persuasiune de adepţii realismului materialist...