Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Alexandru Ioan DESPINA
Redactia: Marcel GHERMAN, Teodora MATEI, Daniel TIMARIU, Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU
Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Proza

Cazul 17 (III)

          Capitolul cinci           Spre surprinderea noastră, în aeroport eram așteptați de Collin, și nu de Hinrik, așa cum eram obișnuiți.           — Bună, Collin! Unde e Hinrik? am întrebat când am urcat în mașină.           — Să înțeleg că nu ești încântată să mă vezi? a spus Collin râzând. Hinrik...

Memoriile unui războinic Ogame

             În RL (Real Life), era începutul primăverii lui 2005 și cei care aveam să extindem alianța Valahia din Uni 11 ogame (Universul 11 de pe ogame.org) lucram toți la aceeași firmă, în câteva birouri, undeva în orașul vechi al Brașovului.  Pentru ce lucram noi, perioada era una lentă, aveam timp să ne ocupăm...

Luntrea lui Pluto (1/2)

          - CICLUL SOLAR II –           I           1           Un soare uriaș și dogoritor acoperea spațiul cosmic care se vedea prin hublou. Era atât de mare încât aveai impresia că îi poți număra petele și exploziile ce înfloreau pe imensul corp galben. În jurul lui, golul cosmic era pătat de...

Protectorii (X)

          LORENA                     Kayla se temea. Pentru prietena ei… Tania… fascinată de dobermanul karghanului… acel Denton Quin…           M-a oprit, abrupt. Iarăşi se ferea, amuţindu-şi gândurile. Reflex? Chiar nu se încredea în nimeni?! Nici în Liam… nici în mine? Dar avea dreptate: nu îi spusesem întreg adevărul. Cum să-i mărturisesc...

Postumanismul şi sentimentul religios

          Când am prezentat fenomene sociale explicabile  prin opţiuni emoţionale cvasireligioase, am acceptat ideea că religia populară (implicită) derivă din sentimentul religios, acesta fiind o componentă a naturii umane. Dacă admitem că oamenii nu au o înclinare înnăscută pentru trăiri de tip religios, în cazurile analizate anterior de noi nu este...

Suferințele lui Wang

          Mă sună comandantul:           – Unde eşti?           – Tot acolo și-s ţapăn de frig…           – Bun. Hai că ne găsim la Brio, să te dezmorţeşti!           În „Beci”…căldură ca în iad, ajung la separeu dând jos după mine haine, precum ai jupui o ceapă.           Comandantul m-a cerut de trei ori şi mereu am...

Nu se poate fără sos!

          „Apoi pui dumneata în tigaie carnea aia de porc, dar numai şi numai cu pielea în jos, da? Altfel nu se face”, explică comandantul Alistair, de pe H. M. Spaceship „Victoria”.  Skipperul ridică degetul, pentru a sublinia în continuare, iar o felie din acea delicioasă friptură de porc odihnită exact zece...

Despre imprevizibil

          Critica ce a dominat perioada modernă a impus principiul ordinii şi al armoniei absolute drept criteriu unic de valoare şi a descurajat orice manifestare de imprevizibil, nederminare şi haos în creaţia artistică. Este, de fapt, o expresie a tendinţei generale spre organizare rigidă care a definit civilizaţia occidentală. Această atitudine...

Noapte cu efemeride şi turn Eiffel

          Descoperiseră bula argintie de aproape 48 de ore. Clavier era un crater de impact cu diametrul de 25 km şi o adâncime de aproape 300 de metri.           Un fel de lac mai mare, gândi Balvet. Un lac de ceaţă.           Se răsuci pe spate. Filtrul coborî automat peste vizor....

Cazul 17 (II)

          Capitolul trei            Ședința de dimineață a fost foarte “încărcată” . Majoritatea se uitau în altă parte, neștiind cum să reacționeze. O mare parte erau absenți, căci se ocupau de caz. Ce ironic, Spark a studiat, a analizat și a rezolvat atâtea cazuri, ca, până la urmă, să devină chiar...

Picador își asumă riscul

          Aerul şuieră, butucul trosni. La picioarele Cutezătorului Picador se rostogoli căpăţâna unui tânăr necopt, având întipărită pe chip o expresie de adâncă melancolie. Tobele duruiau. Cutezătorul se trase binişor deoparte.           – O, nobilule şi viteazule stăpân, răsună atunci un glas de undeva, din dreptul urechii sale stângi, mai vrei oare după toate acestea...

Liceeni fără frontiere

                    Presupun că părinții mei nu  se îngrijoraseră foarte tare, între două internări la spital  și două tratamente ambulatorii,  de pericolul    prin care treceam, adică de a intra în derivă și a deveni un derbedeu.  A fost însă cât pe ce.  În absența oricăror  tentații, neavând în comună nici cinematograf, nici discotecă, mintea mea...