Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Teodora MATEI
Redactia: Marcel GHERMAN, Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU
Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Povestiri

Chitaristul care nu își număra cuvintele

Eric deschise pe neașteptate ochii, iar în jurul lui se aflau nenumărate siluete, fiecare într-o continuă mișcare. Dinamica îl uimea și în aceeași măsură îl fascina pe individul scund, roșcat și puțin neîndemânatic. Încercă să se adapteze la noul mediu, însă se văzu incapabil să pornească într-o direcție, fără a intra într-o inevitabilă coliziune. Gâsind...

Peste zece ani voi fi bogat

Ce ar putea să găsească doi copii care se joacă zilnic pe câmpul din spatele casei? Un extraterestru? O armă? Un cadavru? Posibil, numai că eu și sora mea Dyna nu am găsit nimic din toate astea. Dar, cum ea era cu un an mai mare decât mine, avea deja cincisprezece ani și comportări de...

Elisa

Bună! Numele meu este Elisa, am 125 de ani și sunt o casă bântuită. Probabil unii dintre voi mă cunosc și sub alte nume – Casa din Chalk Creek, Casa cu o mie de ziduri, Casa crescută din deal – dar Elisa este cel la care țin cel mai mult pentru că mi-a fost dat...

Doi pasageri pe Ninive

Daniela își puse pătura peste cap. După numai trei respirații, fu nevoită să dea la o parte un colțișor din învelitoare, numai atât cât să-și scoată nasul afară și să ia o priză de aer. Trase cu urechea. Niciun sunet. Nu se încrezu în liniștea aparentă. Se acoperi din nou. Ecranul telefonului se aprinse într-o...

Labirint

NUMELE MEU E DRACULA. NU SUNT BĂRBAT SAU FEMEIE. SUNT O LEGENDĂ. UNII M-AU LEGAT DE TRANSILVANIA. ADEVĂRUL E CĂ SUNT DE PESTE TOT UNDE EXISTĂ O PĂDURE. SUNT VEȘNIC. SUNT CRUD. SUNT MEREU NEMULȚUMIT. SUNT SENIORUL UNUI DOMENIU PE CARE TOȚI ÎL JINDUIESC, DAR DE CARE NIMENI NU VREA CU ADEVĂRAT SĂ DEPINDĂ. POTIRUL....

Strigoi

  I   DN 13 spintecă micul sat Șopîrlița, unde vreo 250 de suflete își duc viața de pe-o zi pe alta, lucrează pămîntul și stau la șuetă seara, la asfințit, în dreptul crîșmei lui Pitpalac, centrul satului, mai important decît primăria, mai important decît căminul cultural desființat, o clădire rămasă în paragină, în care...

Căsătorit cu o venusiană

Stăteam și priveam gânditor fereastra- hologramă care înfățișa un peisaj desprins din Câmpiile Marțiene. Sau cel puțin, îmi luasem mutra de gânditor la purtător, încercând să o impresionez pe Dara. Am activat telecomanda, am schimbat frecvența, iar fereastra mi-a revelat adevărul: peisajul citadin unde îmi duc existența plictisitoare. De fapt, dacă stau bine să mă...

Invazia

          M-am trezit de dimineață foarte devreme pentru că aceea era una dintre cel mai importante zile din viața mea de până atunci. Am deschis larg fereastra și am inspirat aerul rece și proaspăt. Se simțea o boare fină de flori de cireș care venea de jos, de la livezile înflorite. Chiar în fața mea,...

Arca doi – Fluturii apocalipsei

          − Am preluat comanda! Rasinca, ochii tăi de vulpe, pulpa ta de foc! Aaaa!           Yan întredeschise un ochi și privi, buimac, mai întâi la ceasul de pe noptieră, apoi la prezența masivă și păroasă de la marginea patului:           − Vasile… Ce-ai cu mine, frate? N-am dormit nici cinci ore. Omule, mi-e rău,...

Printre zeii nopții

          Acum îmi duc traiul în Europa, într-o casă de bătrâni. Este frumos locul, dar nu pot spune că am câștigat simpatia celorlalți locuitori. Ba chiar din contră. În mică parte pentru că vin din cealaltă parte a lumii, dintr-o altă cultură, și port însemnele unei alte religii, dar adevăratul motiv este izolarea mea. De...

Pedeapsa lui Gin Min

            Cu zece ani în urmă, de Ziua Independenței, iubita lui Gin Min a dispărut fără urmă din parcul de distracții al orașului Carson. Din acel moment, Gin Min a început să se poarte ca un țicnit, fiind convins că Ea îl părăsise pentru că sforăia îngrozitor când adormea beat.           Avea în jur...

Să numeri perle

          Mă opresc din mestecat, cu furculița vibrând în aer. Sosul roz picură pe tăblia mesei și se întinde spre farfuria cu mazăre din care fusese ridicat adineauri.           — Cât? întreabă 6! zâmbind larg.           Burta i se sprijină de marginea mesei, gata să se reverse în farfuria pe care tocmai o golise. Îi...