GSF88 banner-650

          Într-o țară în care obiceiul lecturii scade vertiginos de la o generație la alta, a scrie literatură pentru copii a devenit o primă necesitate. Deprinderile cititorului se formează în primii ani de după învățarea literelor, iar beletristica adaptată vârstei fragede este, după părerea mea, cheia pentru a căpăta obiceiul lecturii constante. Doar formând-o putem spera că vom avea o generație viitoare de cititori.

          Acestea fiind spuse, când am parcurs primele pagini ale cărții „Cenușa lumii” de Iulian Băzărea, descoperirea m-a bucurat. Aveam în față un SF post-apocaliptic, scris însă după o rețetă clasică de Fantasy, acțiunea desfășurându-se într-un mediu hibrid între cele două genuri, iar personajele, intrigile și modul în care decurge narațiunea sugerau că romanul se adresează tânărului cititor, școlarului aflat la vârsta fascinației pentru Fantasy-ul eroic de tip C.S. Lewis, Robert E. Howard sau J. R. R. Tolkien.CenusaLumii

          Ca ambient, avem o lume distrusă de foc, în care societatea a regresat la nivelul tehnologic al evului mediu, iar supraviețuitorii încearcă să-și reclădească civilizația. Modurile în care aleg să o facă, însă, diferă de la un grup la altul, în funcție de politica sau puterea fiecăruia.

          Cartea debutează punându-l pe protagonistul nostru într-o situație disperată, fiind atacat de o haită de lupi în timp ce căuta… nu se știe încă ce anume, într-o zonă stâncoasă, într-o noapte rece, fiind apoi salvat de un trib de troglodiți. Însă lucrurile nu sunt ce par a fi, iar salvatorii săi se dovedesc, a fi, pe parcurs, mult mai profunzi decât s-ar părea la prima vedere. Iar personajul nostru, de asemenea.

          Nu vreau să spun mai multe despre aventuri, deoarece aș strica plăcerea cititului, vreau doar să-i asigur pe cei cărora lectura le-ar face cu ochiul, că acțiunea e plină de neprevăzut, întorsăturile de situație nu lipsesc nici ele, iar personajele își dezvăluie treptat laturi care le fac tot mai palpabile. Și vom afla, bineînțeles, și care era scopul aventurii eroului principal.

          Mi-a plăcut mult și problematica de ordin moral pe care Iulian Băzărea o atacă în cartea sa, valoarea educativă a lecturii pentru tânăra generație fiind astfel asigurată, fără însă a-și transforma proza într-una cu tâlc moralizator. Avem o poveste, personajele sunt ceea ce sunt și fac ceea ce cred ele că e mai bine, iar consecințele faptelor lor sunt acolo ca să fie analizate.

          Vocea naratorului e echilibrată, relatarea e destul de rece, nu e părtinitoare, autorul rezumându-se la a spune povestea, fără a-și împărți personajele în bune și rele. Problematica politică e destul de complexă, variind de la xenofobie la sclavagism, însă servită într-un mod foarte simplu de digerat.

          Bineînțeles, există și câteva scăpări de stil. Limbajul nu e chiar adaptat cadrului în care se desfășoară acțiunea, autorul scăpând și unii termeni arhaici printre alții uzuali în vorbirea curentă, denotând o oarecare indecizie în definirea personajelor, între oameni actuali și medievali. Relicvele tehnologice sunt suspect de rare pentru timpul foarte scurt (de ordinul câtorva zeci de ani) de la prăbușirea civilizației, distrugerea prea profundă și inegală. Totuși, tind să cred că asemenea detalii nu vor impieta în vreun un fel lectura copiilor de 14 – 16 ani, pe care eu îi găsesc ca fiind publicul țintă. Iar dimensiunile rezonabile (sub 250 de pagini), împărțirea echilibrată pe capitole, acțiunea foarte densă și multitudinea de intrigi care se țes de la o pagină la alta cred eu că sunt rețeta perfectă pentru un astfel de public.

          În final, cârligul lăsat pentru continuări e foarte puternic, fără a știrbi coerența acestui volum singular.

 

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website