GSF 79 banner01-650

          2017, editura Tritonic, colecția Fantasy, 152 pag., ISBN 978-606-749-231-6

         

          Pe Cezarina Anghilac am cunoscut-o ca redactor extrem de delicat, cu care îmi face o plăcere deosebită să lucrez. Orice observație are de făcut, o face cu mult bun simț, așa încât ajung să mă simt de parcă chiar eu doream să fac modificarea sugerată de ea. Am cunoscut-o și ca autor, prin două proze citite în revista Argos, parcă, și m-a surprins plăcut atenția ei pentru detalii, pentru trăirile personajelor, pentru atmosferă. Iar când am cunoscut-o față în față, am întâlnit o persoană timidă, discretă, dar plină de căldură și voie bună.

cinedoarme          Prin urmare, m-am bucurat când mi-a oferit ocazia s-o cunosc și prin intermediul volumului de debut Cine doarme și visează. O carte din care să citesc azi câteva pagini, mâine altele, călătorind din poveste în poveste până la final. Prin acest tip de interacțiune poți vedea din ce material e croit un autor, dacă stârnește în tine acel fior care te va face să spui „da, vreau să cumpăr și următorul său volum”.

          Cartea Cezarinei include șase texte cu rețete diferite, dar conținând toate anumite ingrediente: atenție pentru detalii, frumusețe stilistică, atmosferă obsedantă, personaje studiate în profunzime. Începutul este în forță, Doar vântul relatând pelerinajului unor călugări. Străbaterea unei păduri îi oferă autoarei ocazia de a readuce la viață, într-o cheie plină de simboluri, ciocnirea dintre creștinism și religiile păgâne. Blânda credință ce-i aduce pe oameni la „calea cea bună, cea adevărată”, în realitate o simplă dogmă ruptă de rădăcini, oferind o iluzie, este pusă față în față cu realitatea aparent dură, dar atât de firească, a naturii. Decorul și tema aleasă îi permit autoarei să-și etaleze talentul, să-i dea timp cititorului să se acomodeze cu stilul ei, să se lase fermecat de el.

          De altfel, răbdarea cu care sunt construite cadrele și trăirile personajelor definesc stilul scriitoarei. Peste tot plutește, parcă, un aer ușor trist, de final de lume.

          Corelat cu temele abordare, asta ar putea împinge încadrarea prozelor în stilul horror. Cred însă că ar fi o eroare. Cezarina rămâne în zona fantasticului, iar condimentele horror sunt doar un teaser, o aromă, Lazării șoselelor fiind un bun exemplu în acest sens. Cu toate acestea, ea nu se teme să se joace și pe teritoriul povestirilor cu poantă, cum e cazul în Un pește pentru Spuf. Din păcate, deși i-am apreciat originalitatea, nu mi s-a părut că și-a ascuns suficient jocul în fața cititorului, iar asta a făcut ca povestirea să-și piardă farmecul.

          Finalul volumului aduce a doua piesă de rezistență, după cea de debut: Cine doarme și visează. Un text complex, cu implicații filozofice și morale, construit migălos, piesă cu piesă, pentru a purta cititorul către un final bine gândit. Printre aceste repere sunt plasate celelalte proze, toate pregătite după rețete ce respectă aceiași pași, semn că autoarea știe ce vrea de la textele ei și nu face rabat de la asta.

          Cine doarme și visează reprezintă o promisiune. Firește, ca orice volum de debut, se pot găsi anumite scăpări, dar impresia de ansamblu este una bună. Ce m-a încântat la textele Cezarinei Anghilac este frumusețea stilistică aparte. Indiferent despre ce scrie, poveștile sale prind cititorul în mrejele unor obsesii cărora cu greu le poate rezista. La fel ca în cazul Cătălinei Fometici, aștept cu nerăbdare pasul către roman, deoarece cred că autoarea este capabilă să-și încerce forțele pe tărâmul acestuia. Și, astfel, să înceapă transformarea promisiunii în certitudine.

          

Lucian Dragos Bogdan

Lucian Dragos Bogdan

M-am născut pe 16 iulie 1975 la Alba Iulia. Am urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca. După absolvire am lucrat ca inginer de sistem, analist programator, caricaturist, director de marketing şi vânzări. În prezent sunt educator la un centru de recuperare a copiilor cu dizabilităţi şi administrator la o intreprindere familială care se ocupă cu flori şi obiecte de artizanat. Am debutat literar în 1991 în ziarul „Alba Forum” cu povestirea Triunghiul Bermudelor. De-a lungul anilor am publicat în „Anticipaţia”, „Galileo”, „Helion” „Luceafărul”, „Discobolul”, „Jurnalul de imagine”, antologiile „Argos Doi” și „Dincolo de orizont” precum şi în reviste online cum ar fi „Ficţiuni.ro”, „Gazeta SF”, „Argos”, „Nautilus”, „Sfera Online”, „Imagikon”, „Wordmaster”, „Lumi Virtuale”, etc. Volume apărute: Trilogie (2004), Zeul Kvun (2004), Frontiera (2006), Vraciul de pe norul interior (2014), „Pânza de păianjen” (2014), „Omul-fluture" (2015) şi „Uneori, când visez..." (2015). Este prezent și în „Almanahul Anticipația 2016”

More Posts