GSF banner01-650

          Am participat, pe 28 mai A.C., la al doilea eveniment din seria „Ambasadori SF la ComicCon”, evenimente pe care Andreea Sterea, Florin Stanciu și cu mine ne propusesem să le facem pentru a populariza literatura SF românească în rândul tinerilor pasionați de bandă desenată. La prima ediție, cea de anul trecut, am participat la panel doar noi trei, Andreea din partea foarte proaspetei pe atunci edituri Crux, Florin Stanciu din partea SRSFF / Fantastica și eu din partea Gazetei SF. Am vorbit atunci despre câteva cărți autohtone, despre reviste și evenimente de prin fandom. Anul acesta am încercat să facem același lucru, cu două mențiuni: Prima ar fi aceea că ne-am referit doar la aparițiile editoriale din perioada cuprinsă între cele două prezentări de la ComicCon, iar a doua ar fi că ni s-a alăturat și Oliviu Crâznic, autor de goth-horror / dark SF și eseist, semnatar al multor articole de critică literară și promotor pasionat al mișcării SF&F românești.

ccon          Dacă ne-am atins sau nu obiectivul, e discutabil. Dacă ne referim la prezentare în sine, am putea spune că ne-am făcut destul de bine treaba. Am vorbit despre multe dintre cărțile românești de gen apărute în ultimul an, am trecut rapid în revistă publicațiile (active și inactive), am vorbit puțin despre oamenii care se implică în treburile comunității, fie că e vorba de editare de cărți și reviste, organizare de evenimente sau promovare, despre ce-am avut și ce-am pierdut – dar și despre ce-am câștigat în ultimul an.

          Dacă însă ne vom referi la impactul demersului nostru, mă tem că lucrurile nu stau la fel de bine. Adică am avut, ca să spunem lucrurilor pe nume, sala aproape goală. Aș vrea să le mulțumesc pe această cale puținilor spectatori, pentru efortul de a ne asculta! Pentru că am spus „aproape goală”, au fost totuși participanți, desi numeric nu la nivelul așteptărilor și speranțelor noastre. Desigur, evenimentul a fost mediatizat, există poze și înregistrări video, deci suntem îndreptățiți să sperăm că am ajuns la mult mai multe urechi (și minți, de ce nu?) decât cele care au fost prezente fizic în sală, însă asta nu schimbă datele problemei. Interesul pentru eveniment a fost, pare-se, scăzut. Mă nemulțumește mult că trebuie să scriu asta, dar nu pot să ignor faptele.

          Am stat și m-am gândit la cauzele acestui nivel scăzut de interes. Să fi fost insuficientă promovarea? Să fi fost ora nepotrivită? Să fi fost prezentarea noastră plictisitoare? Se prea poate, nimic de zis, dar mă tem că, pe lângă aceste cauze care, la o adică, țin și de noi, deci am mai putea lucra la unele aspect, mai sunt și unele pe care, orice am face, nu le putem elimina. Sau măcar ameliora. Literatura, ca formă de divertisment, pierde teren în detrimentul cinematografiei și jocurilor video, iar SF&F-ul este literatură de divertisment. Entertainment, dacă vreți. Ce public am fi putut avea pe scena secundă a ComicConului, când pe cea principală se plimbau actorii din Game of Thrones? Cine să vină să afle ce cărți s-au mai scris, când ceva mai încolo se jucau jocuri video de înaltă rezoluție, produse de companii software care dispun de bugete enorme? Cine să vină să stea pe un scaun, ascultând o prelegere, când peste tot mișunau personaje din filme și jocuri, zâmbind cuceritor la camere?sectia14

          Așa stand lucrurile, cred că ar trebui să fim mulțumiți chiar și cu publicul pe care l-am avut. Până la urmă, acele elemente care au adus poporul la ComicCon, l-au și ținut departe de zona literaturii SF. Mi-aduc aminte de o scenă memorabilă din serialul „Futurama”, unul dintre preferatele mele în materie de animație. Spunea profesorul: „Dați-mi voie să vă prezint noul nostru videoclip comercial! Am plătit să fie difuzat în timpul meciului… nu pe același canal, bineînțeles.” Și-mi mai aduc aminte și de cuvintele unui prieten de-al meu, „gamer” pasionat: „Ce vrei tu să faci la ComicCon cu SF-ul?”, zicea, „la ComicCon vin numai puștii, ca să se uite la pușcoaice care fac cosplay. Cam atât.” Înclin să cred că avea, oarecum, dreptate… Mai ales că, din câte am observat ulterior (panelul nostru a deschis ziua de sâmbătă, alte numere au urmat), publicul nu s-a înghesuit nici după panelul nostru, pe scena aceea.

LDB          Însă nu are prea mare importanță. Potrivit în peisaj sau nu, cu impact mai mare sau mai mic, foarte vizibil sau obscur, orice eveniment în care se vorbește despre SF-ul românesc la o manifestare mai amplă nu poate fi decât un câștig. Prietenii noștri din Secția 14, prezenți cu un panel a doua zi, au încercat și ei să vorbească puțin despre scena românească de SF, prin prisma experiențelor proprii. Evident, și acel număr a fost tot un câștig. Îi salut pe prezentatorii Secției 14 care s-au implicat în organizare! Îl salut și pe Lucian Dragoș Bogdan, singurul scriitor roman de SF prezent pe aleea artiștilor la ComicCon! Felicitări!

          Acum, ComicCon-ul a trecut, dar urmează Bookfest!

            

          

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website