Romanul lui Constantin D. Pavel impresionează plăcut încă de la primele pagini, prin scriitura de o remarcabilă naturalețe. Autorul este un narator necomplexat și nu ezită atunci când este vorba să conducă o secvență oarecare, indiferent de natura acesteia. Drept urmare, aventurile personajelor se acumulează firesc, iar cititorul are satisfacția de a parcurge un text în același timp accesibil și misterios.

Întâmplările povestite în carte se petrec într-o epocă din viitor când colonizarea galaxiei de către pământeni s-a înfăptuit de multă vreme, iar planetele locuibile sunt numeroase. Ne sunt înfățișate aventurile unui detectiv pământean ajuns pe o planetă minunat de ospitalieră, unde niște vizitatori au dispărut. Împreună cu o frumoasă fată, Lolla (numită uneori Lollita, aceasta ne amintește de Lolita, personajul lui Nabokov), Ray pornește într-o expediție de căutare, ajungând în galeriile labirintice ale muntelui Rangkook. Acolo, în interiorul muntelui înalt de 20.000 metri, cei doi trec prin mari primejdii și află cu ce se ocupă indigenii de pe planeta Scierra. Ființe apatice, ghinioniștii locuitori nativi ai superbei planete, se află sub influența unei superinteligențe venite din spațiu. Aceasta are înfățișarea unui creier enorm, este dominată de curiozitate intelectuală și rătăcește prin galaxie, dornică de noi și noi cunoștințe. Practic nemuritoare, entitatea numită Rangkook a eșuat pe planeta Scierra. Cum acolo nu există vreun elevator gravitațional, ea nu poate călători mai departe. Planul ei de a-i folosi pe băștinași în scopul salvării sale este uimitor și denotă o mare inventivitate din partea autorului. Vreme de sute de ani, indigenii, dominați de ordinele telepatice venite de la Rangkook, înalță muntele, transformând în materie minerală, dură, o plantă frumos mirositoare. Cu prilejul transferului, ei își pierd viețile. Detectivul Ray și prietenii săi   reușesc să întrerupă acest ciclu funest. Supercreierul reușește să-și urmeze călătoria în spațiu, părăsind planeta, iar băștinașii, ni se sugerează, vor scăpa de blestemul lor secular. Este remarcabilă ideea unei cvasidivinități (de altfel, naratorul se referă la entitate folosind El, ca și cum ar fi vorba despre un zeu suprem) având scopuri și planuri ambigue, cu o indiferență rece când este vorba despre diferite populații de muritori.

Romanul lui Constantin D. Pavel este un agreabil basm galactic.

 

Voicu Bugariu

Voicu Bugariu

Voicu Bugariu (n. 6 iulie 1939, comuna Vâlcele, județul Covasna) este prozator și critic literar. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Iași cu o teză despre opera lui Marin Preda. Între 1966 – 1974, a fost redactor la revista „Astra” (Brașov), apoi, între 1974 – 1992, redactor la revista „Luceafărul” (București). Între 1990 - 1994 a fost corespondent la București al postului de radio "Deutsche Welle" din Köln. Între 1999 - 2006 a susținut o rubrică bisăptămânală în ziarul "Monitorul Expres" din Brașov. În 2008 - 2009 a susținut o rubrică în revista lunară "Astra" din Brașov. Romane Literații se amuzau (1983) Curajul (1985) Coborâre în ape (1986) Platforma (1988) August-Decembrie (1990) Monolog sub pat (2016). Romane (sub pseudonimul Paul Antim) Dispariția unui contabil (1977) Balaban și statuia (1981) Un casanova călătorește spre iad (1992). Romane SF Sfera (1973, ediția a doua, 2013) Visul lui Stephen King (2002) Curtezana onestă și astrologul (2011, ediția a doua, 2014). Jocul zeilor (2016) Romane SF (sub pseudonimul Roberto R. Grant) Zeul apatiei (1998) Animalul de beton (1999). Povestiri Mozart și moartea (2003, online). Povestiri SF Vocile vikingilor (1970, ediția a doua, 2013) Lumea lui Als Ob (1981, ediția a doua, 2010). Critică și istorie literară Incursiuni în literatura de azi (1971) Zaharia Stancu (1974) Patria și cuvântul poetic (1981) Analogon (1981) Existențe ironice. Personajele lui Marin Preda (2006, online) Literați și sefiști. O confruntare de mentalități (2007).

More Posts - Website