banner

          Încă Michelangelo, cel despre care se spunea că a depăşit natura însăşi, a ajuns să constate spre sfîrşitul vieţii sale nişte limite inevitabile ale artei. Astăzi se manifestă o tendinţă generală de a transgresa chiar şi aceste limite, prin intermediul unor forme de creativitate neconvenţionale. Ele fac ca distincţia dintre artă şi natură, dintre realitate şi imaginar să devină ambiguă. Un lucru este evident, noile tehnologii devin pe an ce trece o forţă capabilă să-l transforme pe om şi să schimbe lumea în mod radical.

          Dacă ar fi să-l credem pe Marshall McLuhan, epoca Renaşterii a fost determinată în mare parte de inventarea maşinii de tipar a lui Gutenberg, care a oferit publicului un acces larg la cunoaştere prin intermediul cărţilor. Acest început de secol 21 este un timp al marilor transformări, în care se observă similarităţi frapante cu perioada Renaşterii. Suprasolicitarea intelectuală din prezent întrece orice previziuni. După cum observa nu demult Alvin Toffler, lumea de azi produce un volum de informaţie ce abia dacă poate fi măsurat prin metodele matematicii moderne şi care se ridică la un număr de ordinul exobyţilor, cel de 10 la puterea a 18-ea. Acest moment istoric ar putea semnifica un nou pas în evoluţia umană.

          Începe să prindă contur perspectiva accederii omului la „ştiinţa zeilor”. „Biblioteca babiloniană” descrisă în povestirea lui Borges, care conţine suma tuturor cărţilor posibile, nu mai pare o construcţie atît de utopică, o soluţie fiind sugerată de o altă povestire fantastică semnată de Arthur C. Clarke, în care nişte călugări tibetani, încercînd să rostească toate numele lui Dumnezeu sînt ajutaţi de nişte joviali specialişti în informatică de la firma IBM.

          Depăşirea barierelor lingvistice este doar una dintre multiplele probleme soluţionate de tehnologiile moderne. Programele de traducere automată, dintre care se remarcă programul gratuit Google Translate, conţin un vocabular amplu şi chiar încep să stăpânească elemente de stil literar, comiţând în acelaşi timp suficiente erori pentru ca traducătorii de meserie să nu rămînă şomeri. Cititorii pot să admire performanţele unui astfel de program integrat în site-ul Internet al revistei Contrafort.

          Nişte aplicaţii utile sunt şi sintetizatoarele de voce. Site-ul archive.org, cu servere în San Francisco, susţinut de Biblioteca Congresului American, integrează un astfel de program capabil să reproducă cu voce şi cu intonaţie orice text din vasta colecţie de cărţi aflate în domeniul public, ca de exemplu pasionanta integrală a operelor lui H.P. Lovecraft. Este o metodă practică de a evita disconfortul lecturilor îndelungate la computer, de care personal nu ezit să mă folosesc ori de cîte ori am această ocazie.

          Programele de identificare a vocii, capabile să transpună instantaneu semnalele vocale sub formă de text, oferă alte oportunităţi. Maşinile de scris cu comandă vocală au existat încă din anii 80, totuşi abia acum ele devin cu adevărat funcţionale, fiindcă doar recent ele au atins o acurateţe acceptabilă.

          Tehnologiile avansate amplifică efectul de imersiune în lumea imaginarului. Interfaţa computerizată începe să semene tot mai mult cu holodeck-urile din Star Trek. Cunoscuta firmă NVIDIA, producătoare de cartele grafice, a iniţiat un proiect de implementare a tehnologiei stereoscopice 3D, orientat spre o gamă largă de aplicaţii pentru computere personale şi dispozitive portabile. Anterior această tehnologie a început să fie utilizată cu succes în cinematografe, potenţialul ei fiind demonstrat cu asupra de măsură de filmul Avatar. Chiar nu demult Japonia era cuprinsă de o adevărată fervoare legată de lansarea noii console Nintendo 3DS, cu ajutorul căreia pot fi rulate aplicaţii audiovizuale stereoscopice fără a fi nevoie de ochelari speciali. Evident, tragedia care a survenit între timp asupra Ţării Soarelui-Răsare a eclipsat acest eveniment.

          Aplicaţiile audiovizuale de înaltă fidelitate au devenit omniprezente. Nici chiar standardele HD DVD şi Blu-Ray nu reprezintă un punct culminant al acestor tehnologii. Bunăoară copia master a aceluiaşi Avatar are o rezoluţie de 1 Gigabyte pe minut, adică de cîteva zeci de ori mai mare decît formatul DVD. Iar sistemele audio Dolby Digital 5.1 şi 7.1 introduc spectatorul într-un spaţiu acustic asemănător unei săli de concert, în care sunetul este generat concomitent din 6 şi chiar din 8 direcţii, atît pe axa orizontală, cât şi pe cea verticală.

          Reţelele sociale atrag milioane de internauţi din întreaga lume. În acest context reţeaua Second Life se situează la o distanţă de ani-lumină faţă de posibilităţile limitate oferite de Facebook sau Myspace. Second Life este un mediu virtual tridimensional, în care utilizatorii pot comunica atât prin text, cât şi prin voce. Această reţea se află în continuă expansiune şi conţine deja state întregi. Chiar şi unele universităţi de prestigiu şi-au deschis filiale în Second Life.

          Inovaţiile tehnice sunt exploatate intens în industria de divertisment, mai ales în cea a jocurilor de computer, care tinde să devină mai profitabilă decît cinematografia. Astăzi nimeni nu mai contestă statutul de artişti ai creatorilor de jocuri, dovada cea mai plauzibilă fiind includerea unei secţiuni dedicate jocurilor de computer în cadrul premiilor britanice pentru film şi televiziune BAFTA, printre cîştigătorii cărora s-a numărat chiar şi Laurence Olivier. Jocurile de computer oferă perspective extraordinare: să ne imaginăm o carte sau un film care-i permite publicului efectiv să intre în lumea imaginară, să decidă singur cum să soluţioneze diversele situaţii, opţiunile jucătorului determinînd evoluţia subiectului în direcţii alternative. Un întreg univers fără reguli şi fără control, structurat după modelul lumii reale, precum cel din jocurile Grand Theft Auto sau World Of Warcraft, în care jucătorul poate să se deplaseze liber şi să facă orice doreşte.

          Un aspect important al jocurilor în stil RPG este posibilitatea de a întreţine conversaţii cu personaje virtuale, optînd pentru replicile alternative dintr-o listă prefabricată. Jocul strategic Endwar, produs de studioul scriitorului Tom Clancy, aplică un sistem de recunoaştere a vocii şi oferă jucătorului posiblitatea să dirijeze trupe militare prin comenzi vocale, cu ajutorul unui microfon conectat la computer.

          Dispozitivul Kinect, dezvoltat de compania Microsoft pentru computere şi pentru console X-Box, şi joystick-ul fără fir al consolei Nintendo Wii captează cu ajutorul unor senzori de mişcare gesturile jucătorului şi le transpun în acţiuni ale personajelor virtuale. Această aplicaţie ar putea deschide noi orizonturi în comunicarea om-maşină, aflîndu-se deja în atenţia artiştilor creatori de instalaţii audiovizuale interactive.

          O invenţie şi mai spectaculoasă este proiectorul holografic. Astăzi există prototipuri perfect funcţionale, precum cel dezvoltat de firma americană Actuality Systems, capabile să proiecteze imagini tridimensionale color în mişcare. Se preconizează ca într-un viitor apropiat display-urile holografice să intre în producţie în masă şi să înlocuiască monitoarele tradiţionale.

          Dispozitivul Jedi Mind Trick este însă cu siguranţă cea mai neobişnuită inovaţie de ultimă oră. Acesta oferă posibilitatea de a deplasa cursorul de pe ecranul computerului doar cu forţa gândului, captînd cu ajutorul unei căşti undele cerebrale şi transpunîndu-le în mişcări ale cursorului. În prezent se fac tentative de a aplica această tehnologie în serviciul piloţilor avioanelor de vînătoare, pentru a le oferi un avantaj tactic vital. Iată cum pînă şi disciplina fantezistă a psionicii, descrisă cîndva în romanele SF, devine o parte a vieţii noastre cotidiene.

          Se pare că bizara lume nouă înfăţişată de scriitorii science-fiction cu cîteva decenii în urmă a devenit o realitate a zilelor noastre. Nu ne rămîne decât să o acceptăm.

Marcel Gherman

Marcel Gherman

S-a născut la 29 septembrie 1978 la Chişinău. Între 1994 şi 2003 a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. Începând de la vârsta de 15 ani a publicat în presa tipărită peste o sută de articole şi eseuri. În prezent deţine funcţia de secretar responsabil al revistei Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include, printre altele, un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al PEN Club Moldova. Volume publicate: Cartea viselor (povestiri fantastice, 2011, Editura Arc), Generaţia Matrix (eseuri, 2013), Cer albastru deasupra Arcadiei (roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space opera, 2014, Editura Prut). Premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2011 (Cartea viselor), Premiul Primăriei Chişinău pentru Tineret în domeniul Literaturii, 2012, (Cartea viselor). Volumul Cartea viselor a intrat în Top 10 cele mai citite cărţi ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Camera Cărţii. Premiul Uniunii Editorilor din Republica Moldova, 2015 (Cer albastru deasupra Arcadiei). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la secţiunea Carte pentru Copii şi Tineret, pe anul 2014 (Cer albastru deasupra Arcadiei)

More Posts - Website

Follow Me:
FacebookYouTube