GSF82 banner-650

          Ne-am despărțit de 2017, atât anul calendaristic măsurat în luni și zile, cât și de cel editorial, cuantificat în apariții online, tipărite sau evenimente culturale. Am ciocnit cupe de șampanie, ne-am făcut promisiuni și… cam atât. Oricât de mult ne-am fi dorit ca pe 1 ianuarie să ne fi trezit alți oameni, am dat în oglindă tot peste imaginea binecunoscută. Am răspuns urărilor cu urări, am încălcat regimul alimentar, spunând că odată-n an nu se pune dacă ne bucurăm de toate bunătățile, am mai ciocnit o cupă și ne-am amintit, probabil, de cartea care nu ne-a apărut, de premiul pentru care am concurat cu X și Y dar am rămas cu buza umflată și tot așa…

          Ce rețetă am putea urma pentru ca un an început într-o zi de luni să fie primul dintr-o nouă etapă a vieții noastre? Simplu, oarecum. Să citim cărțile lui X și Y și să recunoaștem că, având idei aproximativ egale din punct de vedere valoric, ei le-au îmbrăcat în haine de sărbătoare, în timp ce noi le-am aruncat în lume în straiele de anii trecuți, ușor peticite, ușor decolorate.

          Să ieșim mai des din turnul de fildeș clădit de croitorul hainelor celor noi ale împăratului și să recunoaștem că el nu există decât, uneori, în imaginația noastră și, neexistând, nu va bate nimeni umil la marile porți așteptând să binevoim a-i preda un manuscris sau a-i semna o dedicație.

          Poate că lansarea unui autor român va avea loc (chiar și succes) fără prezența noastră. Dar ar fi păcat să nu ne creăm propriile amintiri legate de ziua respectivă. După ignoranță, nimic nu poate dăuna mai mult ca autosuficiența. Nici respectarea promisiunilor nu ne va aduce dezamăgiri, știut fiind că ne place să fim răsplătiți cu aceeași monedă.

          Nu-mi permit să dau sfaturi, dar cred că vom avea un 2018 literar memorabil dacă vom acorda mai multă încredere celor din jur, iar asta nu presupune gesturi eroice, ci momente mici și multe când vom putea întinde mâna și ne vom bucura s-o facem, fără să așteptăm ceva la schimb.

          La mulți ani tuturor colaboratorilor și cititorilor Gazetei SF! 

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook