GSF48 banner v2-650

          Citeam mai deunăzi un articol foarte scurt din revista Galileo online intitulat „Ce știe Europa SF despre România SF”. În esență, articolul merge fix la țintă, nu se lansează în niciun fel de speculații, identifică problema și găsește soluția. Însă nu se poate ca, citindu-l ceva mai atent, să nu-ți ridice unele întrebări. Apoi altele.

          Nu am să mă lansez nici eu în speculații privind sursele de informații pe care le-a avut Europa SF despre fandomul românesc, despre vechimea și subiectivitatea acestora, pe de o parte deoarece nu am la îndemână nicio pistă pentru investigații, iar pe de altă parte pentru că aceste informații, odată identificate, nu ar mai servi acum la nimic. Nu vreau să comentez faptul că Gazeta SF apărea în lista de acolo în detrimentul altor publicații mai prestigioase, deoarece, deși mă bucur că fanzinul nostru era pe listă, faptul că acea listă era atât de trunchiată nu prea-i dădea cine știe ce valoare. La o adică, fandomul românesc per total era cel care pierdea. Însă, din câte am înțeles, domnul Haulică a preluat inițiativa, deci problema se poate considera rezolvată.

          Am să încerc, în schimb, să perorez un pic, dacă tot veni vorba despre publicații de tip revistă sau fanzin online din aria SF/F/H-ului românesc, despre relațiile dintre ele. Și pornesc de la exemplul de mai sus, tocmai pentru că, la o primă vedere, ar putea părea că există o relație de concurență (care poate uneori îmbracă forme malițioase) între ele. Ei bine – cel puțin din perspectiva Gazetei SF, dar nu numai, vezi intervenția lui Michael Haulică – lucrurile nu stau chiar așa. Din unele puncte de vedere, ele stau chiar pe dos, aș putea spune.

          Dar să mă limitez în cele ce urmează la perspectiva Gazetei.

          Faptul că activăm într-un mediu în care mai există aproximativ zece alte publicații dedicate genului și alte câteva care-l promovează, dar nu exclusiv, nu poate să fie decât o mândrie pentru noi. Căci ne aflăm printre ele. Mai ales că, cele mai multe dintre acestea, cu care, chipurile, „concurăm”, sunt conduse de nume foarte grele în domeniu, de scriitori și critici cu greutate și cu ani de experiență în spate. Ne-am bucura, oare, dacă această largă paletă de publicații n-ar exista? Sau dacă ar fi substanțial subțiată, așa cum părea ea din perspectiva Europa SF? Nu, bineînțeles că nu! Valoarea unui jucător, indiferent de joc, nu poate fi determinată decât în funcție de liga în care activează. Ne dorim noi o ligă slabă? Sau pseudo-inexistentă? Nu! Cine și-ar dori-o?

          Din fericire, aceasta e o non-problemă, deoarece liga există și e valoroasă, indiferent ce se crede despre ea. Cum e și firesc, fiecare publicație are un anumit grad de exigență, nu am de gând să-mi expun propriile păreri referitoare la accesibilitatea uneia sau alteia, își știu ei, coordonatorii, fiecare pretențiile și cred că și autorii mai insistenți și mai bătăioși li le-au cam dibuit, deci fiecare și-a ocupat propriul loc. Iar acest lucru înseamnă că, de fapt, concurența este doar o chestiune de suprafață, pentru că, în profunzime, relațiile sunt mai degrabă de cooperare.

          Personal, nu pot decât să mă bucur găsind numele unui autor al Gazetei și în paginile altor publicații. Și nu vorbesc acum doar despre bucuria altruistă și dezinteresată a omului pentru realizarea aproapelui său! Nu, mă bucur pentru că acest lucru îmi confirmă că și noi, la Gazetă, promovăm texte de valoare, că nu a fost vorba de slăbiciunea sau indulgența noastră, ci de o valoare obiectivă, recunoscută de un număr mai mare de redactori, prin publicare. Înseamnă, deci, că nu sunt standardele noastre scăzute. Înseamnă că promovăm literatură de calitate!

          Și iată că am ajuns exact la punctul nevralgic al problemei de față. Care e menirea fanzinelor și revistelor, fie ele online sau tipărite? Evident, aceea de a descoperi și promova autori de valoare, de a publica literatură de calitate! Iar asta nu se poate întâmpla decât într-un mediu variat, în care autorul se confruntă cu cât mai mulți redactori, primește cât mai multe critici și sfaturi, se promovează pe cât mai multe căi.

          Profitați, așadar, dragi autori, și nu vă limitați doar la acele revistele de la care ați primit deja răspunsuri favorabile și la care mergeți, oarecum, la sigur. Da, e mai comod să mergi pe cărări bătute, dar, mai devreme sau mai târziu, aceste cărări duc, inevitabil, într-o singură direcție: către stagnare. Pentru a evolua, trebuie să vă măsurați puterile, progresiv, cu toate publicațiile care vă stau la dispoziție.

          Să ne bucurăm că le avem!

          

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), apărând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în antologia Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT, povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS, noua operă spațială (Eagle, 2016) și în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015). A debutat în volum cu miniromanul Sub steaua infraroșie (Tritonic, 2016). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website