GSF59 ban01-650

          Franţa, jumătatea secolului al treisprezecelea. Patru personaje sunt prinse în hăţişul unor intrigi izvorâte din pasiune, nebunie sau lăcomie. Poveştile le sunt ţesute pe fondul unei atmosfere apăsătoare întreţinute de Biserică. Inchiziţia e mai puternică decât legiuitorii. Urmăreşte cu asiduitate prigonirea catharilor, a celor ce propovăduiau creştinismul dualist. În plus, interese meschine, fără nicio legătură cu dogmele religioase, pot ridica sau coborî orice muritor.

fecioara-de-fier-2006          Ar putea fi un roman istoric, dacă am privi implicarea fantasticului ca pe simple legende supuse trecerii timpului şi inventivităţii numeroşilor povestitori. Perioada de timp este clar definită prin evocarea unor figuri istorice și a deciziilor ce le-au aparținut.

          Ar putea fi un roman gotic, ajutat de decorurile extrem de bine ilustrate şi intriga menţinută la marginea credibilului, prin schimbarea continuă a perspectivei.

          Ar putea fi un roman cavaleresc și de dragoste, un fel de lecţie despre depăşirea graniţelor temporale şi fizice, încheiată cu un marş victorios.

          Cu toate acestea, l-am privit ca pe un roman psihologic. Doi barbaţi şi două femei povestesc aceleaşi întâmplări. Folosirea persoanei întâi apropie cititorul nu numai de evenimente ci şi de minţile ce le analizează. Pentru că întregul volum e o înlănţuire de  gânduri şi trăiri. Uneori ele erup în enunţuri scurte, fără predicat, într-o succesiune de senzaţii. Alteori, când personajul se apropie de fiorul iubirii sau de beatitudinea religioasă, descrierile sunt ample, detaliate.fecioara-fier-rodica-136956

          Isabeau de Chaumay, fiica nelegitimă a Marelui Inchizitor Henri de Chaumay, trăieşte la curtea unui conte. Tânăra brunetă îşi potoleşte setea de cunoaştere citind cărţile recomandate de tatăl sau de mentorul său, dar se simte atrasă de cele aduse pe bani grei din toate colţurile lumii, cărţi periculoase, pe care biserica, la acel moment, le-ar fi ars, considerându-le eretice. Ele pun la îndoială principiile creştinismului, vorbind de zeităţi păgâne din alte timpuri.

          Fratele Blays e unul dintre cei ce-ar fi înfierat deţinerea sau lectura unor astfel de lucrări, nu neapărat din convingere. Credinţa lui e destul de şubredă, Se foloseşte de Inchiziţie, până la un anumit moment, ca de o unealtă pentru răzbunare, ascensiune sau amăgire a poftelor trupeşti.

          Roşcata Anaïs, ultima supravieţuitoare a Atlantidei, sfidează legile timpului. Prin frumuseţe şi puterea minţii îi controlează pe cei din jur. Împreună cu Isabeau, se pot izola în lumi interzise muritorilor simpli. Împart taina unei zeităţi feminine disputate de fiinţe de legendă. Celor două li se alătură blonda Fleur, personaj secundar însă extrem de important în întregirea ideii de spirit feminin universal.

fecioara-de-fier_1_fullsize          Ce a adus nou: Senzaţia de film suprarealist. Patru personaje împart o scenă; sunt luminate pe rând de câte un reflector. Camera înregistrează povestirea fiecăruia, pentru ca, mai târziu, să le pătrundă în minte, acolo unde ceilalţi trei iau alte chipuri, sunt iubiţi, urâţi, folosiţi, cu ştirea sau fără ştirea lor. Statuia de fier, comandată de Henri de Chaumay în amintirea femeii iubite în trecut, îşi transferă asupra frumoasei Isabeau forţa şi dârzenia, preluând oarecum rolul mamei moarte la naştere.

          Cu ce am rămas: “Noi, oamenii, ne ferim de ceea ce nu vedem în oglindă. Un înger coborât printre noroade ar fi stâlcit cu pietre.”

          

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook