GSF78 banner-650

          De ani buni, prolifica industrie cinematografică din Hong Kong impresionează publicul internaţional prin forţa de impact a producţiilor sale. La un moment dat ea a atins chiar performanţa de a fi devenit al treilea producător de filme din lume, după Statele Unite şi India, şi al doilea exportator. Peliculele de acţiune şi kung fu atrag mai ales prin realismul pe care îl cultivă, prin prezenţa în ele a unor eroi adevăraţi capabili să facă şi în viaţa reală acele fapte extraordinare pe care le prezintă pe ecran. „Lumea tigrilor şi a dragonilor” dezvăluie conflictul perpetuu ce se consumă pe tărîmul spiritelor, între diversele calităţi ale naturii umane, între Yin şi Yang, între lumină şi tenebre. Protagoniştii filmelor produse în Hong Kong, de la Bruce Lee, Jackie Chan şi Jet Li, pînă la interpreţii din peliculele lui John Woo şi Johnnie To, au devenit astfel campioni eterni pe arena artei cinematografice.

          Acest gen de filme are la origine experienţa artelor marţiale, dar şi pe cea a teatrului tradiţional chinez. Conform legendei, în 1644, dinastia Qing a ordonat desfiinţarea mînăstirii Shaolin şi a trimis armata să-i omoare pe toţi practicanţii de kung fu. Au supravieţuit doar 5 călugări, care au reuşit să perpetueze în mod clandestin tradiţia Shaolin, popularizînd-o sub o formă camuflată prin intermediul aşa-numitei Opere Chineze, un gen de teatru tradiţional care combină elemente de acrobaţie şi kung fu. Această artă s-a transmis pînă în prezent, fiind predată în şcolile de operă pekineză. Generaţia de aur a cinematografiei din Hong Kong, în frunte cu Jackie Chan, Sammo Hung şi Yuen Biao, au învăţat artele marţiale şi actoria într-o astfel de şcoală, condusă de maestrul Yu Jim Yuen, despre care se zice că ar fi moştenit cunoştinţele de kung fu pe linie directă de la unul dintre cei 5 călugări Shaolin din vechime.

          În şcolile de operă chineză funcţiona o disciplină spartană. De obicei, părinţii îşi înscriau în ele copiii în regim de internat, pe o perioadă de la 7 pînă la 10 ani şi semnau cu maeştrii un contract care le oferea acestora libertatea să aplice discipolilor pedepse corporale pînă la moarte. Această experienţă dificilă avea să le inoculeze viitorilor actori o tărie de caracter care le-a permis să realizeze acţiuni incredibile. Mai rar întîlnim cineaşti capabili să-şi rişte viaţa pentru film, să suporte nenumărate traume în timpul executării unor trucuri extrem de periculoase. Acest sacrificiu, greu de înţeles pentru un om obişnuit, este sursa autenticităţii peliculelor din Hong Kong. Un cascador a decedat în timpul filmărilor noii producţii a regizorului John Woo, care urma să fie prezentată în premieră înainte de deschiderea Jocurilor Olimpice din China.

          Cinematografia din Hong Kong are o istorie îndelungată. Primele pelicule kung fu au fost realizate în anii douăzeci ai secolului trecut. Unul din marile succese din acea perioadă a fost filmul „Incendiu în Templul Lotusului”, care a cunoscut 27 de remake-uri. Însă puţine dintre aceste pelicule au supravieţuit celui de-al doilea război mondial.

          Cea mai influentă vedetă din Hong Kong rămîne Bruce Lee, o figură emblematică ce a provocat o adevărată fervoare în Occident, iniţiind publicul larg în misterul artelor marţiale chineze. Originar dintr-o familie de actori, Bruce Lee a avut o adolescenţă tumultuoasă. Era implicat zilnic în bătăi de stradă, ceea ce i-a determinat pe părinţii săi să-l trimită în Statele Unite. Acolo şi-a făcut studiile şi tot pe pămînt american avea să înceapă cariera sa cinematografică. Faptul de a fi un om de acţiune nu l-a împiedicat pe Bruce Lee să ajungă licenţiat în filosofie şi să afirme că artele marţiale sînt doar o metaforă pentru concepte spirituale superioare. Filmul care l-a consacrat, „Enter The Dragon”, face aluzii directe la misticismul oriental, la Taoism, concepţia buddhistă de non-ego şi la doctrina vedantică a iluziei mayavada. Faimoasa scenă din camera oglinzilor şi replica „…duşmanul este doar o imagine şi o iluzie, dincolo de care îşi ascunde adevărata motivaţie. Distruge imaginea şi vei învinge duşmanul” introduce un nou tip de erou a cărui miză este aflarea unui adevăr mistic dincolo de vălul aparenţelor.

          Bruce Lee considera filmele în care juca inseparabile de aşa-numita youth culture. Asemenea tinerilor bikeri din pelicula „Akira”, personajele acestor filme reprezintă elanul vital al unei societăţi în care exerciţiul libertăţii devine tot mai dificil de realizat.

          Dispariţia lui Bruce Lee în condiţii neelucidate încă a lăsat un vid în industria de film din Hong Kong. Cauza sa a fost continuată de Jackie Chan, care a abordat artele marţiale dintr-o perspectivă inedită, cea a comediei, manifestîndu-se cu succes în copioasa serie despre „Maestrul Beţiv”, dar şi în „Police Story”, care a demonstrat că artele kung fu îşi menţin valoarea şi în lumea contemporană.

          O altă vedetă kung fu este Jet Li, care înainte de a deveni actor a cîştigat de 5 ori titlul de campion al Chinei la wu shu. Jet Li a devenit celebru mai ales datorită palpitantului serial despre Wong Fei Hung, un erou popular din secolul XIX. Atît Jackie Chan, cît şi Jet Li au avut şi numeroase roluri în producţii realizate în Occident, care au făcut ca filmele kung fu să devină la fel de omniprezente ca pizza şi Coca-Cola.

          Iar filmele de acţiune ale regizorului John Woo, ale căror eroi apelează la arme de foc, capătă o dimensiune spirituală şi religioasă. Originar dintr-o familie de creştini refugiaţi din China în Hong Kong în anii cincizeci, John Woo a mărturisit de multe ori că pentru el cinematograful a devenit o catedrală şi un sanctuar.

          Din creaţia sa se disting filmele cu participarea actorului Chow Yun Phat, „The Killer”, „Hard Boiled” şi „Full Contact”, dar şi cîteva producţii de anvergură filmate în Statele Unite, precum „Face Off” cu John Travolta şi Nicholas Cage şi cu participarea unor cascadori români, sau explozivul „Mission Impossible 2” cu Tom Cruise.

          Publicul de care se bucură filmele de acţiune din Hong Kong se explică poate şi prin faptul că personajele acestor filme, asemenea eroilor miturilor antice, sînt percepute drept nişte modele pentru spectatorul de rînd, oferindu-i încrederea, inspiraţia şi forţa necesare ca să-şi depăşească limitele şi să găsească soluţii pentru viaţa sa.

          

Marcel Gherman

Marcel Gherman

S-a născut la 29 septembrie 1978 la Chişinău. Între 1994 şi 2003 a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. Începând de la vârsta de 15 ani a publicat în presa tipărită peste o sută de articole şi eseuri. În prezent deţine funcţia de secretar responsabil al revistei Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include, printre altele, un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al PEN Club Moldova. Volume publicate: Cartea viselor (povestiri fantastice, 2011, Editura Arc), Generaţia Matrix (eseuri, 2013), Cer albastru deasupra Arcadiei (roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space opera, 2014, Editura Prut). Premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2011 (Cartea viselor), Premiul Primăriei Chişinău pentru Tineret în domeniul Literaturii, 2012, (Cartea viselor). Volumul Cartea viselor a intrat în Top 10 cele mai citite cărţi ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Camera Cărţii. Premiul Uniunii Editorilor din Republica Moldova, 2015 (Cer albastru deasupra Arcadiei). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la secţiunea Carte pentru Copii şi Tineret, pe anul 2014 (Cer albastru deasupra Arcadiei)

More Posts - Website

Follow Me:
FacebookYouTube