GSF84 banner01-650

          Guillermo del Toro, regizorul lung metrajului Forma apei (The Shape of Water), a crescut într-o familie catolică din Mexic, Guadalajara, și s-a făcut remarcat în 2006 cu Labirintul lui Pan (El laberinto del fauno), un film care-l va defini ca regizor, întipărind în memoria colectivă a cineaștilor imaginea unui regizor pasionat de fantastic, atât de fondul acestui gen cât și de forma sa. Un detaliu deloc neglijabil, pentru că în filmele lui Guillermo del Toro, stilistica ocupă un loc important.

shapeofwater          Urmând mai puțin reușitului Crimson Peak, un horror cu o americancă îndrăgostită de un aristocrat britanic, în Forma apei Guillermo del Toro revine la fantasticul care l-a consacrat, de inspirație sud-americană, cu o intrigă nespectaculoasă, dar profundă. Elisa Esposito (britanica Sally Hawkins), o „invizibilă” angajată a unui centru de studii secret din Statele Unite ale Americii, se îndrăgostește de un „monstru” prins și studiat de un individ cu apucături fasciste Richard Strickland (Michael Shannon). Alături de bunii săi prieteni, colega de lucru Zelda (Octavia Spencer) și Giles (Richard Jenkins), precum și cu sprijinul mai puțin obișnuit (și credibil) a unui savant-spion rus Dr. Hoffstetler (Michael Stuhlbarg), Elisa se aventurează într-o luptă donquijotescă, inegală și cu puține sorți de izbândă.

          Dincolo de intriga evidentă, ce pare o copie a unor alte filme celebre, acesta de față reușește să impresioneze prin stil, prin farmecul deosebit al scenelor, al jocului actoricesc. Ingenuitatea Elisei, ce aminește, într-o formă mai realistă, de prințesele poveștilor, închise în turnuri inaccesibile, prinsă și ea, dar nu într-o formă de piatră ci în chingile stereotipurilor societății, este contrabalansată de animalicul din exotica ființă studiată. Mută, având o meserie disprețuită de modernitate, Elisa reușește să se facă apreciată și iubită de oamenii „mărunți”, asemenea ei, aflați la periferia societății. O femeie de culoare, un bărbat homosexual, un spion rus idealistic. Ca în multe alte povești, cum ar fi chiar celebrul Harap Alb, eroina, prin modestie și sacrificiu, reușește să strângă o serie de eroi invizibili pentru a da o formă nebănuită iubirii și compasiunii.

          Criticat și adulat în același timp Forma apei este nominalizat la 13 premii Oscar, câștigând în scurtul timp de la lansare premiile Golden Globe și BAFTA Awards. Guillermo del Toro dă o nouă lovitură, aducând în atenția cinefililor un nou film cult.

 

Daniel Timariu

Daniel Timariu

Daniel Timariu (n. 1972) a absolvit Facultatea de Electrotehnică a Universității Politehnica Timișoara. Locuiește în Timișoara și lucrează web developer și manager IT. A debutat cu povestirea SF „Bucla finală” în revista Ficțiuni.ro, în 2014. A publicat articole și povestiri în revistele Helion, Gazeta SF, Nautilus, Revista de Suspans, Iocan, Știință & Tehnică și Argos. Volume: Amețeli postlumice (Eurostampa, 2016, Premiul RomCon 2017) – povestiri SF; Fete în roșu și alte povestiri polițiste (Tritonic, 2016); Tenebre. Cazul Laura (Tritonic, 2016) – roman; Tenebre. Labirintul (Tritonic, 2016); Domino (în colaborare cu Lucian-Dragoș Bogdan, Teodora Matei, Anamaria Ionescu și Bogdan Hrib, Tritonic, 2017) – povestiri polițiste și altele.

More Posts