GSF 73 banner1-650

          Romanul, proaspăt lansat la târgul de carte din weekendul abia încheiat, este al treilea din Universul Frontierei, dar nu neapărat ultimul în ordine cronologică. O variantă inițială a lui a apărut în 2006, după care autorul s-a dedicat altor proiecte, urmând ca „Vraciul de pe norul interior” să se concretizeze în 2014 și „Ultimul flux” în 2016. Dacă reprezentarea grafică a poveștii de până acum a acestui Univers ar fi un cerc, „Frontiera” ar putea fi atât un punct pe circumferința acestuia, de plecare dar și de sosire.

          După acțiunea liniară din „Vraci”, concentrată pe evoluția unui personaj și prezentarea unor concepte de comunicare și călătorie în spațiu, „Fluxul” acoperă mai multe planuri, continuând ideea de drum inițiatic, în urma căruia indivizii implicați suferă diverse transformări, odată cu lumile de unde provin.

FrontLDB          Dacă cele două volume se axează pe salvarea unei planete / unei galaxii, „Frontiera” atinge ideea curajoasă de recuperare a unui univers întreg, pentru restabilirea echilibrului. Aduce omul ca personaj principal și o civilizație legendară – păpușarul tuturor celor ce pot fi atinse ori numai gândite.

          Aflăm, astfel, că dacă ar exista concomitent mai multe universuri pe lângă al nostru, iar ele s-ar numi Deșertul, Ochiul, Jucătoarea, Vârtejul și Neantul, ar trebui păstrată o armonie între energiile ce le-ar forma, iar acest lucru n-ar fi posibil fără un mutant (reprezentant) al fiecăruia în lumea noastră. Sunt antagonice, două câte două, luptând aproape instinctiv pentru supremație.

          Vorbeam de omul ca personaj principal. Ei bine, Adrian Kavinsky este un purtător al sabiei radiante, aspirant la niveluri superioare de cunoaștere. Decide să meargă pe planeta Elba, la o confruntare anuală între luptători aparținând unei mari varietăți de specii. În urma luptei, cinci finaliști, însoțiți de un bard, pleacă pe Calea Învingătorilor.

          Omul devine unul dintre cei cinci, alături de uriașul Hallaway, jonnera Pulbere-de-Stele, femela linni Lied și ființa-nêe Togura. Cel din urmă, misterios, își ia rolul de călăuză, până când găsesc portalul de acces în Deșert. Expune teoria mutanților, iar Adrian și Pulbere-de-Stele sunt aleși pentru a reprezenta universul proaspăt descoperit.

          Cam aici se sfârșește prima poveste, din care se naște cea de-a doua. La îndemnul lui nêe, Adrian își caută niște tovarăși din copilărie: siddma Timm,devenit Ambasador al comunității sale pe Elba și søregaardul Kåndeerlej. Aparent întâmplător dau peste femela fraake Melanya. Însoțit de noii parteneri, Adrian Kavinsky cercetează căile spre porțile celorlalte universuri, sperând să găsească soluția de redobândire a echilibrului frontierei.

          Unul dintre punctele forte ale romanului de față e naturalețea descrierilor, indiferent dacă e vorba de peisaje (idilice ori terifiante) sau de personaje. Sunt create animale, materiale, obiceiuri, ticuri fizice sau verbale capabile să dea unicitate unor eroi veniți din ceruri. Cartea are note de subsol cu traducerile unor termeni din limbaje aparținând speciilor descrise, dând impresia unei cronici, nu a unui roman SF.Personaje secundare inedite le susține pe cele principale. Unul dintre ele e Tudu v. Hammas, un dolgren pe cât de masiv și înapoiat – în aparență – pe atât de sclipitor în înțelegerea tainelor universului.

          Obișnuit deja cu speciile din „Ultimul flux” care pot comunica mulțumită translatorului simbiot, cititorul se bucură acum de teoriile lumilor unidimensionale sau penta/hexi-dimensionale, acolo unde evenimentele au loc atât în prezent cât și în trecut / viitor. Se apropie de personaje precum Kåndeerlej – o siluetă translucidă care își schimbă culoarea în funcție de stare și este conectat la o Conștiință Comună. Încearcă să înțeleagă cine e Asd, presupune că ar fi un foton, datorită apartenenței la una dintre cele șapte culori ale curcubeului, însă indiferent ce ar fi, alături de semenii săi definește Vârtejul.

          Sunt și aici câteva pasaje ce ar putea deranja pudicii sau conservatorii, însă ideile sunt doar punctate: un bărbat e atras de o femelă aparținând altei specii, cu mentalitate și educație diferite. Ea răspunde sentimentelor lui, ba chiar îi face avansuri, neînțelegând tabu-urile perpetuate în conștiința umană. Unul dintre universuri îi alege pe cei doi pentru a-și defini mutantul, dându-le ocazia unei apropieri greu de realizat, datorită diferențelor anatomice, ceea ce mi s-a părut dovada faptului că, în timp,contactul fizic s-ar realiza bazându-se mai mult pe latura rațională, cognitivă, decât pe cea instinctivă.

          Iar asta m-a dus cu gândul la cuplurile inter-rasiale ce dovedesc că nu culoarea pielii contează, ci impulsurile date de neuronii din două cutii craniene aproape identice. E posibil ca, într-un viitor îndepărtat, să nu mai conteze dacă soțul respiră oxigen iar soția sulf, nici câte perechi de picioare / aripi / înotătoare are fiecare dintre ei.

          Concluzie: recomand, pentru varietatea de specii înfățișate cărora autorul le-a alocat la finalul cărții câteva planșe grafice, pentru lumile descrise amănunțit, în stilul deja binecunoscut, pentru teoriile universurilor antagonice sau ale lumilor multidimensionale, pentru explorarea minților phikului Asd și a søregaardului Kåndeerlej.

          

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook