GSF77 banner02-650

Aurel Cărășel, Galaxia sudică – Începuturile, Tritonic, 2017.

         

          La fel ca orice călătorie, avântul omului spre cosmos trebuie să înceapă cu un prim pas. Și încotro s-ar putea omul îndrepta mai întâi dacă nu spre astrul care i-a atras primul privirile, încă din vremurile în care nu deprinsese meșteșugul zborului? Odată pornit în această primă aventură, odată cu această primă cucerire, orizonturile i se pot deschide în orice parte, însă numai după ce acest prim obiectiv a fost atins.

          Propunându-și în ambițiosul proiect „Galaxia sudică”, proiect care include mai multe volume de proză scurtă, să anticipeze pe o perioadă de mai multe zeci de mii de ani aventura spațială a speciei umane, Aurel Cărășel nu ar fi putut omite nici el acest prim pas. Iată de ce, volumul care deschide seria, și anume „Galaxia sudică – Începuturile”, tratează tocmai relația tumultuoasă a omului cu astrul nopții. Găsim în cele o sută douăzeci de pagini ale volumului perspective care variază de la cea mitologică (Poveste cu satir selenar) la cea hard SF (Întrerupere de program) și relatări alternând idealismul începuturilor stilului space opera (Noapte cu efemeride și turn Eiffel) cu pesimismul specific în dark space (Pe jos, prin spațiu).

aurel-carasel-galaxia-sudica-inceputurile          Motivele sunt și ele foarte diverse, de la deșteptarea conștiinței mașinii (Vânătore de ciborgi) sau la interconectarea lumilor dispărute (Peregrin galactic), la primul contact cu civilizații extraterestre (Destinatarul) sau parodierea subiectelor horror (Felurite impozite). Prin această impresionantă varietate, Aurel Cărășel își arată talentul, părând că se simte la fel de bine atunci când scrie în note grave (Zbor de înger rănit, deasupra Therrei) și atunci când se joacă scriind texte umoristice (Doctor Faustus și ananașii).

          Însă prețul pe care-l plătește pentru varietate este schematizarea prozei. Să înghesui nu mai puțin de șaptesprezece texte în puțin mai mult de o sută de pagini, nefăcând economie de idei – pentru că volumul nu suferă deloc la capitolul idei – nu e un lucru ușor. Și, după părerea mea, nici foarte benefic, deoarece majoritatea prozelor, deși bine scrise din punct de vedere al execuției, par mai degrabă niște note ale autorului, pe baza cărora să poată construi proze de mai mare întindere. Așa stând lucrurile, foarte rar vom găsi vreun personaj complex în acest volum, sau vreo intrigă mai elaborată, eventual cu răsturnări de situație sau elemente de tip puzzle.

          Cartea se găsește, deci, într-un oarecare dezechilibru, partea literară fiind foarte superficială în comparație cu abundența de idei de domeniul SF-ului. Personal, mi-ar plăcea foarte mult să văd câteva dintre aceste schițe dezvoltate în nuvele sau nuvelete, deoarece motoarele lor par că au destulă forță, iar autorul are, cu siguranță, resursele pentru așa ceva. Totuși, dată fiind am amploarea proiectului pe care acest volum îl deschide, nu mă aștept ca acest lucru să se întâmple prea curând.

          Aștept însă cu interes volumele care vor urma.

          

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website