Eu am alergie la culoarea violet. Mama are alergie la culoarea violet. Tata are alergie la culoarea violet. Sora mea are alergie la culoarea violet.

Tata închide geamul de la bucătărie. Apoi pe cel de la cameră. Ne punem cu toţii ochelarii.

La fel ca noi fac primarul şi soţia lui, frizerul, care e burlac, directorul şcolii, care nu e burlac, chiar şi Sokol, vagabondul ascuns într-un closet la cinematograful “Select”.

— Nu mai scoateţi nicio vorbă, spune tata.

— Uite soarele, spune sora mea, ce mare e!

— Soarele e rău, zic.

Nu mă crede. Îi explic.

— Acum un an de zile, un ciudat fenomen solar a influenţat finul mecanism dinăuntrul nostru. Şi uite că facem alergie la culoarea violet.

— Nu vorbiţi, spune tata.

Iată-i! Iar trec pe stradă, rostogolindu-se, drăgălaşii locuitori ai muntelui Omo. Se minunează ca de obicei de pustietatea oraşului nostru şi se întreabă unde or fi dispărut oamenii.

Ei nu pătrund niciodată în case pentru că, acelaşi ciudat fenomen solar i-a îmbolnăvit de claustrofobie.

Nu mai vorbim. Locuitorii muntelui Omo se îndepărtează rostogolindu-se. Trupurile lor ca nişte butoiaşe sunt în întregime colorate în violet.

Ovidiu Bufnila

Ovidiu Bufnila

Ovidiu Bufnilă este un scriitor de ficţiuni magice pe care adeseori le pune în practică fiind Iniţiat în Magia Imaginii din vremuri imemoriabile, chiar inainte anul straniu 1957 cand a luat cumva o formă umană. Publica de mai bine de un sfert de secol in mai toate publicatiile de hartie din Romania de la reviste literare ochioase gen Luceafărul sau România Literara la fanzine SF sau reviste de SF gen Nautilius, ed.Nemira sau Anticipaţia şi Jurnalul SF. A scris o mulţime de ficţiuni de toate felurile de la povestiri suprarealiste la ficţiuni SF construind o lume magice în care sensurile şi personajele sunt interschimbabile într-o manieră ameţitoare. Este publicat digital din Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie în Brazilia şi Australia, din Olanda şi Danemarca în Italia şi Argentina. De-a lungul a peste un sfert de secol de căutări magice în corporalitatea ficţională a universului plin de universuri, Ovidiu Bufnilă a fost onorat cu o mulţime de premii pentru eseistică magică şi pentru ficţiuni absurde dar pline de omenesc. A fost premiat de reviste din USA, a fost premiat pentru forţa lui decodificatoare la Concursul Internaţional de Decriptare, Marea Britanie, 2003 şi pentru eseistică asupra conflictului modern de cititori-navigatori din USA. Publică şi pe hârtie în USA şi India dar se orientează plin de curaj către lumea mirifică a revistelor virtuale. Romanele sale: JAZZONIA şi CRUCIADA LUI MOREAGARIN s-au bucurat de premii şi aprecieri unanime. Întreaga lui opera ficţională are Mari Chei de Cod de la VĂLURIRE la CÂMPURI MAGNETICE, acesta fiind şi titlul unui roman straniu publicat la editura Liternet: www.liternet.ro. Ovidiu Bufnilă a fost adoptat rapid de revistele din lumea largă, editorii de la Kvala considerându-l un soi de Joyce în timp ce editorii de la DoubleDarePress cred că Bufnilă ar fi un Hraval român. Dincolo de aceste opinii care pot fi reale sau nu, stă o operă ficţională neostoită de lâncezeală, insurgentă, stranie şi plină de dragoste.

More Posts