Nu m-am priceput niciodata la începuturi, nereușind să duc ceva din punctul A în punctual B.

         Când am început ceva a fost de undeva din punctu A1 sau A secund.

         Şi după această introducere cam aridă în care povestesc despre o anumită incapacitate de a începe ceva, îmi dau un timp de răgaz pentru a începe istorisirea unei  noi poveşti.

         Dorinta mea este ca această poveste să aparţină genului SF, sper ca măcar să bat pe acolo, chiar dacă nu îi voi putea atinge pragul.

         Se spune că cei care abordează acest gen, mă refer la genul SF sunt oameni foarte prolifici din punct de vedere creativ.

         Eu nu ştiu unde mă aflu, dar îmi place să creez, numai că creaţia mea este un pic mai ciudată decât a altora. Ceea ce cletele creez se leagă de sufletele  oamenilor.

         Fenomenul despre care vreau sa vă povestesc va avea loc la finele acestui an. Este un fenomen care a produs isterie şi nebunie în rândul fiinţelor care suntem noi, oamenii.

Caracterul perfid al acestui fenomen este distructiua omului, a omului ca individ, ca valoare individuala si de sine statatoare. Distructia, deteriorare, dezintegrareata  umana, a individului ca si valoare socio-moralo-etica.

         Giorgia sta si privea cu uimire la tot ce se intampla in jurul ei, Inca nu isi putea explica tot ce se intampla, toate insemnand crimele in masa, sinuciderea, pruncuciderea si terminand la un nivel mai rezonabil limitat de acele stari si sentimente neplacute.

         Starea de disconfort se instala si asupra ei, devenea din zi in zi tot mai trista si mai abatuta, simtea ca se desprinde de credintele ei, de valorile ei , de tot ceea ce ii guvernase viata si o facuse sa stie ca directia cea buna este inainte.

         Lumea era in schimbare, iar aceasta schimbare se simtea in aer, in apa, in pasul grabit al oamenilor prin viata, se simtea in modul lor de a vorbi, de a se iubi.

         Totul devenise tehnic, grabit, fara implicare si se reducea la timp si bani.

         Pana si dragostea capatase acea tenta verzui albastruie, cianotica cu iz de lehamatuit si plictisit.

         Programul de distriugere in masa incepuse ! Incepuse si asta era tare Nasol ! Sincer nu vroia sa accepte aceasta teorie, pur si simplu nu putea ; pentru ca daca ar fii acceptat-o  tot in ceea ce crezuse, tot ceea ce cladise s-ar duce de rapa.

         Crezuse cu tarie in puterea de autotransformare a oamenilor, in capacitatea de a se autodepasi.

A auzit in ultimii ani despre transformare si despre aparitia pe piata a omului nou.

Dar oare cum arata oare acest om nou ?

Imaginatia  Giorgiei incepuse sa o ia razna.

Omul nou are un creier supradimensionat, incat cutia craniana devine neancapatoare, puteri telepatice si sta inchis intr-o carapace , care il apara de toata nebunia din jur.

         Profilul care il crease era cam oribil si nu ii suradea deloc, omul nou devenea un hibrid umano-reptilo-extraterestru.

         Totul este relativ ! Pana si mintea umana este relativa, teoria relativitatii la nivelul mintii umane era o tgeorie noua sau mai exact o gaselnita noua, care daca reusea sa o decripteze ar fii ajutat-o mult in munca pe care o depunea zi de zi si in descifrarea anumitor disfunctionalitati care aveau loc la nivel social, uman si individual.

         Schimbarile care se produceau la nivel de micro, cu alte cuvinte la nivel individual produceau o schimbare si o transformare fantastica la nivel de macro, socialul.

         Uneori nu isi dorea sa aiba aceasta capacitate de perceptie extinsa a  lucrurilor si a oamenilor , dincolo de anumite frontiere. Imaginea creata nu o linistii nici intr-un fel, Cu toate ca avea mintea deschisa spre nou , spre cunoastere, nu putea sa accepte ce se intampla. Pt ca daca ar accepta totul  ar devenii inutil, nul sau egal cu zero. Care era diferenta ?  Dadu din mana a lehamite si isi continua sirul gandurilor, ganduri care o framantau de ceva vreme.

         Moartea, disparitia erau teme cu care ea lucra si nu ii era greu sa ajute oamenii din jurul sau, sa ii ajute sa treaca peste o astfel de trauma, trauma profunde care lasa un gol de nedescris in sufletul celui ce a ramas.

         Insa acum era vorba despre disparitia rasei umane…cam greu de crezut !

Vazuse mult prea multe filme, citise mult prea multe carti, care vesteau sfarsitul apoteotic al omeniri, erau mult prea multe pareri. Pareri multiple, diverse care pe ea nu o interesau

         Tot ceea ce o interesa in acest moment era sa aduca liniste in universul ei interior, in primul rand, iar in al doilea rand dorea sa aduca echilibrul oamenilor cu care lucra, restul conta mai putin

         Uitasem sa va spun ca Giorgia era psiholog, psihoterapeut, existand totusi  o diferenta intre cei doi. Lucra cu tineri, o categorie de varsta foarte ingrata, nu erau orice tineri, ci dintraceia pe care viata ii vaduvise de privilegiul de a avea parinti si din aceasta cauza pentru dansa echilibrul devenise o chestiune de onoare, Giorgia se ghida dupa un principiu simplu ˝Fii echilibrat ca sa poti sa echilibrezi !˝

         Dupa cum spuneam, auzise mult prea multe teorii, iar multiplele informatii primite incepeau sa isi faca loc spre scoarta cerebrala.

         Stia ca informatia primita pe calea undelor se grefeaza mai repede pe scoarta si produce un raspuns din partea creierului si apoi a organismului in concordanta cu aceasta informatie.

         Dar dupa cum stia toate acestea aveau un grad destul de ridicat de relativitate .

         Transformarile la care era supusa rasa umana erau niste transformari de finete, care incepusera cu ceva timp inaintea anului 2012.

         Isi amintea de o discutie pe care o avusese cu ceva timp in urma cu prietena ei Oana, cand dintr-un motiv oarecare i s-a plans in legatura cu starile ei de slabiciune.

         Era vesnic trista, obosita , nervoasa,migrenele se inmultisera si nu se mai putea apleca cu pasiune si daruire asupra celor pe care ii iubea.

         ˝As vrea sa ma ajuti sa inteleg ce se intampla cu mine !? si sa ma inteleg si eu. Nu imi dau seama cum am ajuns in halul asta, sunt o epava, numai buna de dat la gunoi. As vrea sa inteleg unde am gresit si ce am omis.˝

Stia ca pentru orice actiune provocata de minte exista o reactiune la nivelul corpului.

         ˝Ce se intampla ? Simt adesea ca trece rapidul prin capul meu,sunt total demoralizata, rupta parca de realitate.˝

Dupa cateva secunde de tacere, se auzii raspunsul

         ˝Cresti, draga mea !˝ Te dezvolti !

         ˝Cresc ? Cum asa ?˝

         ˝Da ! este vorba de o crestere spirituala, o crestere interioara. Se spune ca o data cu incheierea Marelui Ciclu, care este un ciclu evolutiv, vom face un salt din punct de vedere cognitiv, prin deblocarea altor 10 ٪ din creier.˝

         ˝˝Da stiu ca momentan noi folosim  doar 10٪ din capacitatea creierului,iar celelalte 90 de procente se afla in stare latenta˝

         ˝Asa e ! in situatii exceptionale cum ar fii cazul savantilor si a autistilor se inregistreaza o activitate cerebrala cu pana la 15-20٪ ˝

         ˝Deci cu alte cuvinte sa inteleg ca vom partunde intr-un alt stadiu evolutiv ?˝

         ˝Asa e !˝

         Discutia devenea incitatnta si interesanta.

         Mintea Giorgoiei incepea sa lucreze adunand informatia trecuta, prezenta, imagini incepeau sa se scaneze pe retina memoriei, actualizandu-se

         ˝Si totusi ? ce sunt cu toate aceste modificari vegetative si de dispozitie ?˝

         ˝Te referi la migrene, insomnii si la aceste stari inexplicabile de tristete ?˝

         ˝Exact !˝

         ˝Dupa cum iti spuneam ca esti supusa unui proces de crestere. Nasterea , cresterea, evolutia sunt procese dificile si dureroase in acelasi timp. Am uitat cum este sa te nasti, sa cresti sis a te transformi parcurgand anumite etape evolutive. Am uitat pentru ca s-a inventat anestezia simturilor.˝

         Giorgia isi asculta din ce in ce mai uimita prietena care reusise sa dea glas la tot ce ea simtea.

         ˝Inteleg, draga mea, numai ca as vrea sa imi mai lamuresti un aspect. Reactiile oamenilor sunt disproportionate cu cauza care le-a produs.Ura, indarjirea unul impotriva celuilalt, ororile sociale si morale, toate acestea ma bulverseaza si nici nu mai sttiu cum sa reactionez ?

Lamureste-ma ca nu inteleg ! concise Giorgia˝

         ˝Te cred ca te bulverseaza si te dau peste cap. De fapt aceasta trecere, aceasta evolutie, acest pas nu este pentru oricine sau mai exact pt toate organismele, iar cei ce nu rezista se autodistrug, se autoeliumina.Este un proces de selectie naturala.˝

         ˝Adica cum ?˝

         Cancerele, bolile degenerative sunt prima etapa , naturala de selectie, apoi vine urmatoare in care sunt incluse crimele, sinuciderele, agresivitatea si hetetroagresivitatea.

         ˝Si atunci si eu ma autodistrug, caci vad aceste modificari ?˝

         Ceea ce simti tu este ca tu incerci sa te acomodrezi la schimbari, organismul tau lupta., modificarile organismului tau sunt cele mai usoare modificari si sunt un raspuns pozitiv la dezechilibrul produs.

         Vorbele prietenei ei sunau asemeni unei povesti SF, a unei povesti ca si cum ar fi fost rapita de extraterestri, care i-au implantat ceva in corp, iar acum acest corp trebuia sa lupte si sa primeasca implantul pt a supravietuii.

In alte conditii ar fii ras de aceasta ipoteza, dar toate acestea le percepea si le simtea la nivel corporal , organic.

         Prin mintea tinerei treceau fel de fel de imagini si se faceau tot felul de conexiuni toate erau relative si depindeau de un singur lucru, de un singura aspect, care putea sa duca la o trecere mai usoara, tinea de desprindere, desprinderea de vechile structuri si forme si instaurarea unei noi ordini.

Dupa cum am mentionat inca de la inceput mintea umana are un grad ridicat de perverstate care convertita si redusa, intr-o prima faza, poate provova scindarea si transformmarea sinelui si indirect a omului, spre o structura care se vrea mai buna , mai pura.

Atunci cand privim cu atentie inlauntrul nostru si ne dorim cu adevarat schimbarea reusim sa o producem, transformand oamenii, realitate si chiar mediul inconjurator.

Schimbarea se produce din interior spre exterior, de la individual la colectiv si de la micro la macro.

Umbra care o inconjura, asemenea unei cetee a iluziei, incepea sa se risipeasca.

In mintea Giorgiei informatia incepea sa capete contur, sa se aranjeze si sa se decodifice

Timpul nu este pierdut, procesul de transformare poate fii incetinit prin constientizare si aspectul cel mai interesant este ca este si reversibil. Dar cine vrea aceasta reversibilitate ? Directia cea buna este inainte caci spre inainte este treapta evolutiva.

Si totusi procesul incepe de la individual inspre colectiv, de la fragmentul care poate transforma intregul.

 Ilinca Ioana Rusu, s-a născut în Iaşi pe 25 martie 1978.

A studiat

Studii- Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei-Bucuresti, Master in Diagnoza si Psihoterapie, Formare ca terapeut. În prezent exercită profesia de psiholog în Suceava şi Fălticeni.

Scrie în revista Psyvolution.