GSF54 banner01-650

          Bună, Ștefana, şi mulţumesc în numele echipei pentru interviu și pentru cartea pe care o oferi ca premiu.

Mulţumesc şi eu. Am mai colaborat cu Gazeta SF şi e întotdeauna o plăcere să reiei legătura cu vechi prieteni.

          Vorbește-ne, te rugăm, despre tine ca cititor și autor. Ce cărți te-au influențat de-a lungul timpului și de ce, care sunt lucrurile pe care le țintești când scrii, cu ce vrei să rămână cititorul în urma lecturii cărților sau povestirilor tale?

Înainte să mă gândesc măcar la posibilitatea de a deveni scriitor, eram un mare consumator de literatură SF si fantasy. Am descoperit aceste genuri cu romane clasice, mai ales cele ale lui Jules Verne şi HG Wells. Apoi, după revoluţie, marea revelaţie a fost Dune, de Frank Herbert. Dar apreciez mult şi literatura fantasy, pentru ca, departe de rigurozitatea ştiinţifică, mintea se poate desfăşura şi mai bine, creând lumi noi unde chiar totul e posibil. De altfel, acum că am ceva experienţă şi în ocultism, pot să spun cu mâna pe inimă că ştiinţa nu poate explica totul, iar magia chiar există. Mintea noastră e un instrument extrem de versatil.

          Spune-ne câte ceva despre „Lacrimile Diavolului”, cartea pe care o oferi ca premiu. Care e povestea din spatele 

11800807_1099856536709555_1014436976_o

ei, de unde ți-a venit inspirația?11806400_1099856633376212_1385094430_o

Păi, cred că uneori subiectele de roman ne găsesc pe noi, şi nu invers. Adevărul e că ideea de contact cu alte planuri existenţiale mă fascina de mică. Poveştile cu vrăjitoare erau preferatele mele şi mă puteam uşor imagina într-un astfel de rol. Adăugirea demonică a venit în urma unei ştiri pentru ziarul la care lucrez. Era duminică, nu prea aveam ce scrie, am intrat la întâmplare pe Biserica Satanistă şi aşa a pus Necuratul gheara pe mine. Glumesc, desigur. Ştirea a fost de maximă audienţă, iar eu am început să citesc şi alte chestii din aceeaşi zonă şi să îmi pun întrebări despre cum ar fi o invocare, o relaţie cu cineva nemuritor, puternic, cu alte norme morale şi aşa mai departe. În plus, trebuia să ies din zona romanelor cu vampiri.

          E imposibil ca un cititor să nu remarce documentarea temeinică în domeniul demonologiei care a precedat scrierea acestei cărți. De unde pasiunea pentru acest domeniu?

Adevărul este că am căutat şi din zona opusă, dar mi s-a părut aceasta mai ofertantă literar. În primul rând, presupune de la început mister, o anumită doză de violenţă, pericol, erotism, inerente unui roman cu tente gotice, poliţiste sau horror, precum şi posibilitatea de a sfida canoanele. Apoi, demonii au fascinat omenirea de secole, tocmai prin această hulită, dar şi râvnită posibilitatea a târgului faustian. Şi apoi, pe lângă întrebarea ce am sacrifica noi pentru o viaţă aparent mai bună, satanismul din roman poate fi considerat un simbol al oricărui sistem în care religia e dusă la extrem, se insinuează şi în zone ale societăţii unde, teoretic cel puţin, nu ar avea ce căuta. De altfel, lucrez la o continuare care va atinge destul de mult şi planul angelic. Ca să nu se plângă nimeni de discriminări.

          Vorbește-ne, te rugăm, și despre celelalte două cărți ale tale: „Cerneală și sânge” (Millennium 2011), respectiv „Ozz” (Tracus Arte 2013). Prin ce diferă „Lacrimile Diavolului” de acestea două? A suferit viziunea ta de autor schimbări majore odată cu experiența publicării la trei edituri diferite? În ce mod și-a pus experiența amprenta asupra stilului tău narativ?

Stefana-Cristina-Czeller-Cerneala-si-sange          Cerneală şi sânge a fost romanul meu de debut, ca atare am picat în capcana multor autori începători. M-am scris în mare parte pe mine. Personajul principal e o ziaristă care ajunge în mijlocul unui şir de crime odioase şi în vizorul amoros al unui misterios, dar extrem de atrăgător candidat la prezidenție. Am creionat acolo un portret ieşit din tipare al vampirului, care se hrăneşte cu sânge de om, de lup şi de corb. Am continuat pe linia dezmembrării şi refacerii mitului în Ozz. De data asta însă, acţiunea se petrece într-un oraş american, iar eroul principal e un detectiv particular pornit pe urmele unui criminal în serie. Am adus aici elemente din celebrul basm al vrăjitorului din Ozz, în stilul meu noir, fireşte. Aş zice că în materie de stil, principala evoluţie a vizat tehnica suspansului, pentru ca onor cititorul să nu poată lăsa cartea din mână. În rest, lucrând cu trei edituri, mi-am dat seama că e nevoie de multă răbdare, ca autor.

          Înafara acestor trei cărți, ești o prezență constantă în antologii, reviste sau volume colective. Vei continua să publici în asemenea volume? La ce altceva să ne așteptăm de la scriitoarea Ștefana Czeller pe viitor?ozz_1_fullsize

Dacă voi avea timpul necesar, desigur. Viaţa mea profesională, dar şi cea intimă au devenit foarte solicitante în ultima vreme. Nu e un secret pentru nimeni că am dus destul de departe şi pasiunea pentru temele oculte, dincolo de paginile cărţilor, spre latura lor practică. Mai am şi nişte proiecte neterminate, vom vedea cum se aşază lucrurile.

          Ce sfaturi le-ai da autorilor de la Gazeta SF care doresc să debuteze în volum? Știm că și tu ai publicat la un moment dat în paginile virtuale ale publicației noastre. Care e secretul drumului tău către succes?

Secretul drumului spre succes în orice domeniu e să crezi în tine. Apoi, să munceşti mult, să nu te laşi descurajat de critici sau refuzuri, că vor fi şi astea, ci să le priveşti constructiv. Să încerci să vezi unde greşeşti, cum îţi poţi îmbunătăţi stilul, să citeşti şi să înveţi de la alţii. Şi, mai ales, să-ţi laşi imaginaţia să zburde şi să notezi undeva orice idee, aparent neînsemnată sau ciudată, Nu se ştie când îţi va fi de folos.

          Ce i-ai transmite câștigătorului?

Să nu se lase scandalizat de volum şi să nu dea cartea minorilor la lectură. Să aibă o vară cât mai frumoasă, să fie bun cu cei din jur şi curajos în tot ce face, fiindcă doar aşa viaţa merită trăită. Şi că mesajul romanului meu rămâne că există întotdeauna o speranţă, chiar şi când totul pare pierdut.

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), apărând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în antologia Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT, povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS, noua operă spațială (Eagle, 2016) și în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015). A debutat în volum cu miniromanul Sub steaua infraroșie (Tritonic, 2016). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website