GSF52 banner-650

          Când vine vorba de acapararea cititorului, există, în mare, trei tipuri de efecte pe care cărțile le pot avea: cel de teflon, cel neutru și cel de super-adeziv. Când pui mâna pe o carte cu efect de teflon, o știi încă de la primele pagini care, cu totul atipic, îți vor lua câteva ore și-ți vor cere o pauză după alta. Pur și simplu nu se lipește. La polul opus, când dai peste o carte cu efect de super-adeziv, nu realizezi acest lucru decât după câteva ore bune (în timpul obiectiv) și câteva zeci de pagini care, pentru tine, s-au scurs aproape instantaneu. Exact asta am pățit, deși personal nu sunt îndrăgostit de genul fantastic, cu romanul Malad al lui Alexandru Voicescu.

          Beneficiind de un stil foarte apropiat cititorului, narațiunea concisă, la persoana I, lipsită de înzorzonări sau figuri de stil și mergând direct la țintă, dublează prin foarte buna ei adaptare la personalitatea personajului narator credibilitatea acțiunii care demarează pe coordonate familiare.

          Mai precis, în debutul poveștii asistăm la una dintre provocările lucrului într-o corporație internațională – cu bunele și cu relele ei –, foarte palpabil și minuțios descrisă în cele mai diverse aspecte, pentru ca, mai apoi, decorul lucrativ al sălii de conferințe să se schimbe, lăsând locul celui boem dintr-o speluncă pragheză, în care limbile se dezleagă și sufletele se deschid.

          Animat de o intrigă ingenioasă care, la început cel puțin, nu conduce imaginația cititorului spre fantastic, ci, mai degrabă, spre suprarealism, firul poveștii îl va purta pe protagonist printr-o serie de aventuri în care oniricul și realul alternează, lăsându-se separate de o graniță străvezie și, uneori, surprinzător trasată. De exemplu, ne-am aștepta ca, atunci când personajul narator se trezește pentru a doua oară din starea de vis-viziune, intrarea acesteia în aceasta să-și reveleze începutul mult mai devreme decât a făcut-o în realitate, dându-ne seama că, de fapt, cele mai uluitoare și frapante evenimente aparțin lumii reale și nu celei onirice. Iar starea de confuzie e accentuată și de personajele profunde, cu experiențe de viață tulburătoare.

          Și, pentru a mai aduce un nivel de complexitate în plus, textul mai beneficiază și de o multitudine te povestiri în ramă conexe, foarte importante fiecare în parte pentru imaginea finală, de ansamblu –chiar dacă, la un moment dat, pot părea simple adaosuri, își găsesc, mai devreme sau mai târziu, fiecare dintre ele relevanța în angrenaj –, culese de pe buzele personajelor iconice precum Bedros Petrosian, oarecum infam cântăreț de Jazz, unul dintre povestitorii a cărui istorisire se va dovedi esențială.

          Nu vreau să divulg foarte mult din intriga acestui roman, despre gruparea-sectă din umbră și convingerile ei artistico-religioase, despre disputele nuanțate ale liderilor, despre distorsiunile miturilor primordiale sau despre deznodământul care, pentru a se realiza, îi va purta pe cititori din Praga în Lausanne și din Milano într-un sat ciudat și anacronic din banatul sârbesc.

          Voi spune doar că eticheta de „roman de debut”, corectă din punct de vedere tehnic, nu aduce cu sine niciuna dintre stângăciile specifice operelor autorilor aflați la început de drum. Evident, munca depusă de Alexandru Voicescu în slujba editurii Herg Benet și-a spus cuvântul asupra lui ca autor, făcând din debutul său în volum un roman care se preconizează a fi de referință în genul său. O sabie cu dublu tăiș, deoarece a înălțat ștacheta destul de sus pentru următoarele sale opere, având obligația morală de a nu o coborî nici pe viitor. Personal, sunt convins că o va înălța și mai mult, cu fiecare nouă carte.

         

          

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website