Nemira

Filmul „Metropolis” (1927), în regia lui Fritz Lang, a marcat un moment decisiv în evoluţia artei cinematografice. Văzute din perspectiva secolului 21, panoramele sale urbane, asemănătoare celor din pelicula „Blade Runner”, par a fi nişte imagini dintr-un univers paralel, nişte semnale transmise de o civilizaţie extraterestră. „Metropolis” înfăţişează forţele Creaţiei, Conservării şi Distrugerii, care se manifestă în societăţile umane din toate timpurile. Simbolul Turnului Babel, prezent în „Metropolis”, aminteşte de dezastrele ce ameninţă fiecare civilizaţie, dar şi de o anumită capacitate de regenerare, de acel Nou Început care urmează după toate catastrofele istoriei.

Eroul central, un tânăr răsfăţat, se lansează într-un periplu iniţiatic în căutarea adevărului, după ce o întâlnire cu un personaj misterios, de fapt un fel de reîncarnare a Fecioarei Maria, îi resuscită în minte o serie de dileme morale. Această personificare a unui arhetip religios organizează rezistenţa underground a muncitorilor deposedaţi de orice drepturi, obligaţi să lucreze până la epuizare în fabricile subterane. Antipodul ei este o maşină, un „cyborg” care i-a preluat înfăţişarea şi o parte din conştiinţă şi care intenţionează să nimicească întreaga lume. După multe aventuri, tânărul erou îşi salvează civilizaţia de la catastrofă, lansând replica devenită celebră: „Armonia dintre minte şi mână este susţinută cu ajutorul inimii.”

În pelicula lui Fritz Lang apar cu claritate un şir de mari probleme ale civilizaţiei de tip industrial. Este evidentă dihotomia dintre viaţa paradisiacă a „aristocraţiei” din reşedinţele luxoase situate la nivelele superioare ale zgârie-norilor şi condiţiile deplorabile ale „clasei muncitoare” din oraşul subteran.

Această metaforă a civilizaţiei structurate pe verticală a fost pusă în valoare şi în multe alte creaţii science-fiction. De exemplu, în lumea din jocul de computer „Headhunter 2: Redemption”, o antiutopie cyberpunk, cetăţenii „exemplari”, membri ai clasei „Above”, locuiesc la etajele superioare ale zgârie-norilor, în timp ce criminalii, rebelii şi indivizii cu statut de paria sunt forţaţi să-şi ducă restul vieţii sub pământ, pe deasupra fiindu-le ştearsă memoria şi fiind obligaţi să muncească neîntrerupt. Civilizaţia din jocul „Project Eden” s-a ridicat atât de sus în văzduh, construind clădiri tot mai înalte, încât a uitat cu desăvârşire de ceea ce se întâmplă jos, la sol. Un alt joc de computer, „End of Eternity”, descrie o călătorie similară de pe vârful unei imense metropole construite la o înălţime de mulţi kilometri, spre pământ. Aceste subiecte se asociază involuntar cu ideile lansate de compozitorul, matematicianul şi arhitectul Iannis Xenakis (născut la Brăila), considerat şi drept unul dintre fondatorii muzicii electronice. Xenakis presupunea că în viitor, din cauza suprapopulării şi a lipsei de spaţiu, umanitatea va locui în nişte metropole ale căror zgârie-nori se vor înălţa la altitudini de zeci de kilomentri.

Pentru o peroadă îndelungată, filmul „Metropolis” s-a păstrat în variante incomplete, multe scene fiind pierdute sau deteriorate de timp. Abia recent a fost anunţată lansarea versiunii sale complete, o realizare ce merită toată admiraţia. Drepturile de autor ale „Metropolis”-ului au expirat în 1956, astfel încât în prezent filmul se află în Domeniul Public. Interesant de remarcat că această peliculă a avut mai multe variante, cu diverse sonorizări muzicale. Dintre acestea se remarcă şi o coloană sonoră alternativă realizată de faimosul muzician şi DJ techno Jeff Mills.

Un trailer al filmului „Metropolis”:

http://youtu.be/ZSExdX0tds4

Un album muzical în stil Ambient Drone, realizat de Marcel Gherman alias Megatone şi inspirat de filmul „Metropolis”:

http://www.archive.org/details/Megatone-Marcel-Gherman-Metropolis

Nemira

 

Marcel Gherman
Marcel Gherman s-a născut la 29 septembrie 1978 în Chişinău. Între 1994 şi 2003, a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. În prezent lucrează la revista Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectul 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge.

Marcel Gherman

Marcel Gherman

S-a născut la 29 septembrie 1978 la Chişinău. Între 1994 şi 2003 a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. Începând de la vârsta de 15 ani a publicat în presa tipărită peste o sută de articole şi eseuri. În prezent deţine funcţia de secretar responsabil al revistei Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include, printre altele, un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al PEN Club Moldova. Volume publicate: Cartea viselor (povestiri fantastice, 2011, Editura Arc), Generaţia Matrix (eseuri, 2013), Cer albastru deasupra Arcadiei (roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space opera, 2014, Editura Prut). Premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2011 (Cartea viselor), Premiul Primăriei Chişinău pentru Tineret în domeniul Literaturii, 2012, (Cartea viselor). Volumul Cartea viselor a intrat în Top 10 cele mai citite cărţi ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Camera Cărţii. Premiul Uniunii Editorilor din Republica Moldova, 2015 (Cer albastru deasupra Arcadiei). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la secţiunea Carte pentru Copii şi Tineret, pe anul 2014 (Cer albastru deasupra Arcadiei)

More Posts - Website

Follow Me:
FacebookYouTube