GSF48 banner v2-650

          Dragonul Alb (fragment din capitolul 9)

         

          …Monştrii o împresurau din toate părţile. Nu ar fi durat mult până când unul dintre ei i-ar fi dat lovitura mortală. Nici chiar puterile sale nou-descoperite nu ar fi fost suficiente ca să o salveze în această situaţie.

          Aproape că îşi pierduse speranţa, când, dintr-un imens inel luminos, ţâşni Dragonul Alb, exact acela din filmul Pumnalul lui Xian. Mai întâi făcu ocolul locului, împrăştiind fără nicio greutate toate bestiile din jurul Adei. Apoi, cu mare grijă, îşi înclină capul spre ea, in semn că o invită să se urce în spatele lui.

          Dragonul o purta iute în zbor, pe trupul lui acoperit de solzi, risipind toate întruchipările răului şi ale morţii ce-i stătuseră până atunci în cale. Se deplasa în linie dreaptă spre marele turn. Ada Janssen îşi amintea cum o impresionase legenda din acel film holografic.

         

          ”The sun rises in the South-East corner of things,

          To look on the tall house of the Shin

          For they have a daughter named Rafu, pretty girl…”(1)

          A Ballad of the Mulberry Road,

          Ezra Pound, Cathay

         

          Cândva, în vremuri de demult, în preamăritul Imperiu Cathay, se zvonise precum că o fată s-ar fi împrietenit cu un dragon. În fragedă copilărie, atunci când mergea prin pădurile de pe lângă satul ei, la cules frunze de agud, pentru viermii de mătase crescuţi de familia sa, l-a întâlnit pentru prima oară, iar povestea ei a rămas legată de acea Cale a Aguzilor. De atunci cei doi au devenit nedespărţiţi. Dragonul obişnuia să se joace cu fetiţa, de parcă şi el ar fi avut, în pieptul său uriaş, doar o inimă de copil. Se luau la întrecere printre dealurile şi vâlcelele înflorite, iar uneori creatura de basm o lăsa să i se caţăre în spinare şi o lua în zbor, ridicând-o până la nori. Fetiţa îi vorbea, iar dragonul îi răspundea pe limba oamenilor, învăţând-o tot felul de lucruri. Sătenii începură să creadă că între cei doi se închegase o legătură magică. Astfel trecea timpul, iar fata creştea.

          De la o vreme, o mare urgie s-a abătut asupra ţării Cathay. Un rău străvechi a reapărut la lumina zilei. Întunericul prinse să înghită întinderile nesfârşite ale ţării. O molimă nemaivăzută făcea ca recoltele  să se veştejească şi nimicea vitele. Armate de stafii venite de pe lumea cealaltă aduceau războaie în acele ţinuturi.

          Şi atunci dragonul i-ar fi spus fetei că ea era cea aleasă să salveze Imperiul Cathay aflat în primejdie. Şi aşa cei doi au pornit într-o lungă aventură pentru a afla cum să-şi izbăvească lumea de haos. În calea lor s-au întâlnit cu gemenele clarvăzătoare Feng, au ascultat de poveţele bătrânului călugăr Mo şi au devenit tovarăşi de drum cu Wong, băiatul vagabond. Dragonul a dus-o în zbor peste nisipurile albe ale deşertului Gobi. Au survolat piscurile măreţe ale Munţilor Tian, unde se zice că s-ar afla palatele zeilor şi au plutit lin în văzduh peste mai toată întinderea Marelui Zid. Iar într-un sfârşit au ajuns la oraşul secret Xian.

          Abia acolo, într-un templu părăsit, fata a reuşit să dezlege enigma mecanismului ingenios, pe care niciun om nu fusese în stare să-l pună în mişcare până atunci şi astfel a dobândit pumnalul vrăjit, cu care ar fi obţinut victoria asupra forţelor întunecimii. Pe drumul înapoi, a zburat cu iuţeala gândului spre Oraşul Imperial, asediat de armatele  necuraţilor, întâlnindu-l pe tânărul războinic Zhang, care conducea oastea regală în luptă împotriva năpastei. Fata a scos pumnalul lui Xian, a rostit un descântec puternic, învăţat de pe vechile tăbliţe din templu şi a deschis Porţile Infernului, şi a făcut ca Haosul să dispară prin ele şi să nu mai iasă de acolo în veci. Aceasta este povestea salvării Imperiului Cathay. Mai apoi, s-a aflat că fecioara era, de fapt, o prinţesă pierdută, iar dragonul, încarnarea unui spirit sacru menit să protejeze Împărăţia Subcerească până la sfârşitul timpului.

         

          Şi iată-i ajunşi cu bine în punctul terminus. În faţa celor doi, dragonul şi Ada, se profilă turnul central de comunicaţii al oraşului A-17, un pilon înalt de 80 de metri, înconjurat de antene de toate mărimile. Turnul încă mai rezista în calea dezastrului. Reprezenta circuitul vital al metropolei, care s-ar fi stins odată cu acesta.

          În jurul marelui turn bătălia era disperată.

          Tot atunci Ada Janssen văzu ceva ce nimeni dintre ceilalţi oameni şi  nici din armata de monştri nu părea să observe. Chiar lângă construcţia gigantică întrezări o porţiune unde spaţiul părea a fi deformat, un fel de pliu în matricea spaţiotemporală, care probabil ducea dincolo de cele şase dimensiuni ale hipersferei. Spre ce teritorii străine ar fi transportat-o acel portal urma să i se dezvăluie cât de curând. Acum Ada ştia cu siguranţă că numai ea avea darul să distingă ”gaura de vierme”, poate doar cu excepţia făpturii miraculoase care o purtase cu atâta bunăvoinţă până aici. Coordonatele breşei coincideau cu cele oferite mai înainte de misterioasa apariţie spectrală.

          Ada mângâie creştetul dragonului, cu palma ei mică, iar apoi îi spuse blând:

          — Îţi mulţumesc!

          Se aflau în interiorul perimetrului apărat de dronele care continuau să opună rezistenţă. O insulă de calm în mijlocul unui ocean agitat. În mod ciudat, combatanţii făceau totală abstracţie de cei doi, ca şi cum dragonul şi femeia ar fi rămas invizibili pentru ei. Îl părăsi pe dragon, fiind încercată de un anumit sentiment de regret şi începu să leviteze, aşa cum era atât de obişnuită să o facă. După care se văzu plonjând prin breşa dintre dimensiuni.

          Percepu cu un fel de melancolie cum părăseşte spaţiul Stark. Contempla metropolele-hipersfere dintr-o perspectivă neverosimilă, din exteriorul lor, aşa cum nu le mai văzuseră niciodată miliardele de locuitori ai acelei societăţi ciudate. Oraşele se micşorau vertiginos sau poate că ea era cea care creştea rapid în dimensiuni. Acum i se înfăţişau ca nişte ciorchini de molecule ce alcătuiau o realitate superioară sau ca nişte constelaţii strălucitoare pe un cer tropical. Avu senzaţia că sparge o crustă luminoasă.

          Iar apoi…

          Un fundal sugerat pentru lectură – piesa „Flying Dragon” compusă de Marcel Gherman:

Marcel Gherman

Marcel Gherman

S-a născut la 29 septembrie 1978 la Chişinău. Între 1994 şi 2003 a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. Începând de la vârsta de 15 ani a publicat în presa tipărită peste o sută de articole şi eseuri. În prezent deţine funcţia de secretar responsabil al revistei Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include, printre altele, un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al PEN Club Moldova. Volume publicate: Cartea viselor (povestiri fantastice, 2011, Editura Arc), Generaţia Matrix (eseuri, 2013), Cer albastru deasupra Arcadiei (roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space opera, 2014, Editura Prut). Premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2011 (Cartea viselor), Premiul Primăriei Chişinău pentru Tineret în domeniul Literaturii, 2012, (Cartea viselor). Volumul Cartea viselor a intrat în Top 10 cele mai citite cărţi ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Camera Cărţii. Premiul Uniunii Editorilor din Republica Moldova, 2015 (Cer albastru deasupra Arcadiei). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la secţiunea Carte pentru Copii şi Tineret, pe anul 2014 (Cer albastru deasupra Arcadiei)

More Posts - Website

Follow Me:
FacebookYouTube