Pelicula cyberpunk „New Rose Hotel” (1998) este o ecranizare a nuvelei omonime a lui William Gibson, inclusă în volumul său de debut „Burning Chrome”. Având o regie semnată e Abel Ferrara, acest film poate fi considerat drept cea mai reuşită adaptare cinematografică a creaţiei lui William Gobson de până acum, dacă e să facem abstracţie de faptul că şi autorii filmului „Matrix” s-au inspirat în mare parte din proza celui mai important reprezentant al curentului. Recent a fost anunţat proiectul unei adaptări a romanului „Neuromancer”, proiect care fusese amânat timp de două decenii.

          Prin procedeele inovatoare de operatorie şi motaj pe care le prezintă. „New Rose Hotel” depăşeşte cadrul cinematografiei de divertisment şi ar putea fi incluss în categoria filmului de artă.

          „New Rose Hotel” descrie povestea a doi mercenari urbani, pe nume X şi Fox, interpretaţi de Willem Dafoe şi Christopher Walken, ce acţionewază pe frontul invizibil al războaieilor dintre corporaţii. Impresionează dialogurile dintre  cele două personaje, transpuse cu succes pe ecran de nişte reprezentanţi ai unor şcoli actoriceşti compatibile. Anumite scene chiar par a fi improvizate.

          Eroii filmului nu-şi dau seama că au îmbătrânit şi contiună cu obstinaţie să se joace de-a spionii, sfidând adevărul crud, acela că timpul lor a trecut. Ei intenţionează să dea marea lor lovitură, sechestrându-l pe misteriosul Hiroshi, un savant de geniu specialist în bioinginerie. Mercenarii doresc să-l vândă pe Hiroshi unei corporaţii rivale, contra unei sume exorbitante. În rolul lui Hiroshi joacă cunoscutul grafician Yoshitaka Amano, şeful departamentului de grafică al studioului Square Enix, care a lansat faimoasa serie de jocuri Final Fantasy. Un rol important în acest plan îl are o femeie pe nume Sandii, seducătoarea perfectă, interpretată de Asia Argento.

          Însă până la urmă operaţiunea se transformă într-un dezastru total. Personajul lui Willem Dafoe face un gest absolut neprofesionist şi se îndrăgosteşte de Sandii. Iar coropraţia căreia urma să-fie livrat Hiroshi îi trădează pe cei doi mercenari, le blochează conturile şi pune nişte asasini pe urmele lor. La fel ca în nuvela lui William Gibson, Hiroshi sintetizează şi lansează un virus ADN-selectiv, reprogramat de un agent pentru a contamina o listă de persoane selectate.

          Probabil cea mai interesantă scenă din film este finalul, în care eroul central se pomeneşte singur într-o cameră de hotel şi reia din nou şi din nou în memorie evenimentele anterioare. Este o modalitate ingenioasă de a transpune în cinematografie procedeul fluxului conştiinţei din literatură. Aceste flashback-uri, ce amintesc cumva de o piesă muzicală în stil dub reggae, îl lasă pe spectator într-o stare de suspans.

          

          Un interviu cu regizorul Abel Frrara discutând despre filmul New Rose Hotel:

          http://youtu.be/FskaT9FcNsI

          

          

Marcel Gherman

Marcel Gherman

S-a născut la 29 septembrie 1978 la Chişinău. Între 1994 şi 2003 a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. Începând de la vârsta de 15 ani a publicat în presa tipărită peste o sută de articole şi eseuri. În prezent deţine funcţia de secretar responsabil al revistei Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include, printre altele, un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al PEN Club Moldova. Volume publicate: Cartea viselor (povestiri fantastice, 2011, Editura Arc), Generaţia Matrix (eseuri, 2013), Cer albastru deasupra Arcadiei (roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space opera, 2014, Editura Prut). Premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2011 (Cartea viselor), Premiul Primăriei Chişinău pentru Tineret în domeniul Literaturii, 2012, (Cartea viselor). Volumul Cartea viselor a intrat în Top 10 cele mai citite cărţi ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Camera Cărţii. Premiul Uniunii Editorilor din Republica Moldova, 2015 (Cer albastru deasupra Arcadiei). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la secţiunea Carte pentru Copii şi Tineret, pe anul 2014 (Cer albastru deasupra Arcadiei)

More Posts - Website

Follow Me:
FacebookYouTube