Cu toate astea, pe Adina am găsit-o la sfârşitul lunii, într-o după-amiază de sâmbătă, căzută în bucătărie cu un prosop murdar înfăşurat în jurul capului, cu gleznele legate cu sfoară de unul dintre picioarele mesei şi cu sfârcurile perforate de-un fir subţire de sârmă galvanizată trecut pe sub masca chiuvetei şi îndoit pe robinetul caloriferului; avea corpul acoperit de vânătăi şi arsuri de ţigară; pe coaste se vedeau mâzgâlituri făcute cu pixul – şi întreg tatuajul care-i ascundea umărul drept, urcând într-o spirală plină de frunze pe gât şi răsucindu-se la ceafă, fusese scrijelit cu o lamă de ras; o adevărată reţea de tăieturi îi acoperea şi bărbia şi maxilarul; pe-o coapsă, răsucită şi prinsă într-un rest de elastic, atârna o bucată de chilot deşirat şi între degetele picioarelor strângea un petic de pânză de care încă se ţinea un nasture.

          L-am chemat pe B din sufragerie şi împreună i-am dezlegat picioarele şi am împins masa la perete.

          Chiar şi în lumina slabă care pătrundea printre storurile întredeschise se vedea cât păr îi crescuse pe corp în ultimele săptămâni.

          La subraţ se lăţeau smocuri mari năclăite de transpiraţie.

          Pielea coapselor era infectată şi roşie împrejurul firelor şi pe areolele sânilor se iviseră mai multe rânduri negre de cârlionţi, mânjite de praf şi sânge.

          Pe de altă parte B abia se mai ţinea pe picioare şi a şi alunecat de vreo două ori în mizeria de pe jos. Frigiderul uitat deschis se dezgheţase şi peste tot erau numai bălţi stătute şi felii de pâine şi roşii căzute de pe faţa de masă; coşul de gunoi stătea într-un colţ cu fundul în sus, golit în uşa holului ce ducea la intrare şi Adina zăcea goală şi cu picioarele desfăcute pe gresie şi-i întrezăream corpul printr-o puzderie de cerculeţe şi descărcări colorate care-mi fulgerau în colţul ochilor.

          Am băut un pahar cu apă de la robinet şi apoi am încercat să-i trag sârma galvanizată din sfârcuri.

          În cele din urmă am dezlegat-o de calorifer şi i-am înfăşurat-o pe după umeri, am apucat-o de ceafă şi cu B ţinând-o de glezne, am târât-o până pe canapeaua din sufragerie, în mijlocul ambalajelor de biscuiţi şi-a sticlelor goale.

          La televizor se vorbea despre efectul nociv al dietelor cu sare de mare şi muşeţel şi asta tot aşa făcea parte din ceva mai important, ascultam cu o ureche şi mă uitam la coapsele păroase ale Adinei, la genunchii loviţi şi la tălpile şi labiile ei, la buzele străbătute de crăpături şi la pleoapele umflate, pline de vinişoare şi la laţele îmbâcsite ieşind de sub prosopul legat cu nod la ceafă, trăgând în sus pielea frunţii şi-apoi la B care căzuse într-un fotoliu şi-abia mai respira, cu cămaşa fleaşcă de transpiraţie şi cu braţele subţiri, pătate de pistui, încrucişate pe burtă.

          Vulva Adinei, zgâriată sub firele de păr băltea într-un clei gălbui, scurs din cele câteva răni de dedesubtul buricului.

          Corpul îi încremenise ciudat pe canapeaua desfăcută; braţele îi atârnau în lături, capul pe-o parte şi pielea părea a izola ceva mucezit şi jilav care-i cuprindea încet oasele, prinzându-le într-o strânsoare largă şi soioasă.

          Printre buze îi vedeam vârful limbii.

          După un timp m-am aşezat pe covor, lângă soba rece din colţul camerei.

          Am închis ochii înghiţind puţin câte puţin cocoloşul ce mi se ridica din stomac şi m-am uitat pe fereastră afară, la copacii de peste drum şi la acoperişurile acoperite cu tablă ale caselor.

          Spre seară însă părul acoperise deja canapeaua şi covorul şi creştea într-o blăniţă deasă şi pufoasă de jur împrejurul picioarelor măsuţei televizorului.

          Îl simţeam furişat între degete, înconjurându-mi încheieturile, urcând pe antebraţ în fire lungi, contopite în dreptul umerilor, făcând bucle şi valuri pe sub tricou, ieşind prin mâneci şi înconjurându-mi mijlocul cu o centură groasă, împletită care se rotea apoi pe pulpe, de-a latul camerei, încercuia patul şi se învârtea de câteva ori în apropierea bibliotecii, imobilizând-o într-un punct de sprijin solid, de unde se răsfira spre cele patru colţuri ale încăperii, în borduri lăţoase şi albe de mătreaţă. Înghiţise şi piciorul lui B. până dincolo de genunchi şi urcase cu un moţ castaniu şi ciufulit în faţa ferestrei prin dantelele perdelei, înclinând corniza; sub greutatea genelor încurcate în ramuri rugoase la căpătâiul patului, amestecate cu părul de pe ţeastă şi strecurate pe după tencuiala zidurilor până deasupra tocului uşii şi apoi încolăcite peste conductele de gaz, pleoapele Adinei cedaseră, scufundate în lichidul noroios al orbitelor.

          Părul dintre picioare se lungea acum bogat şi sârmos în fanteziile unei tufe arborescente, ca un umbrar peste trupul înfăşurat în panglicile smocurilor de la subraţ.

          M-am descurcat cum am putut din încâlceala firelor, l-am scuturat pe B şi după ce l-am ajutat să-şi scoată ciorapii şi pantofii, ne-am dus la bucătărie şi ne-am aşezat la masa împinsă spre bufet de-un vălătuc scămoşat şi plin de coji care, după ce adunase toate carpetele de pe hol, se strecurase printre balamalele uşii bucătăriei.

          Geamurile erau astupate în întregime iar din cuptorul aragazului cădeau laţe acoperite cu zgură.

          B a luat sticla cu vin.

          Şi-a turnat un pahar. L-a băut.

          Şi-a mai turnat unul şi-apoi mi-a pus şi mie într-o cană cam jumătate, după care a azvârlit sticla-n chiuvetă şi s-a uitat la mine cu nişte ochi urduroşi, ca nişte găuri într-o bucată de ficat putred.

          Părul se târâse după el şi-l agăţase iarăşi de glezne; urca încet în susul gambelor spre coapse; am luat un cuţit din suport şi l-am tăiat şi-am tăiat şi şuviţele ce-ncepuseră să iasă din masca chiuvetei.

          Mă aşezasem pe scaun într-un ungher şi simţeam vag cum părul mi se înfăşura pe încheieturi, stomacul îmi ticăia uşor, memorându-şi fiecare contracţie şi rechemând-o la nesfârşit, părul se strecura fâşâind pe sub uşa bucătăriei şi mă gândeam la sânii Adinei, la sfârcurile roşii gâtuite în strânsoarea şuviţelor, la carnea aplatizată de firele tari strecurate în pereţi, printre cărămizi, pe urmă o rază de lumină a sclipit scurt într-un colţ al geamului, s-a stins pe-un cârlionţ negru care a coborât până deasupra muşamalei şi-a început să se unduiască lângă farfurii, zvârcolindu-se şi alunecând pe-un scaun.

          Am căutat paharul.

          În buzunar mai aveam o singură ţigară.

          Am aprins-o cu o brichetă de pe masă şi m-am lăsat pe spătar.

          Părul scosese din balamale uşa bucătăriei; o răsturnase pe hol lângă frigider şi-acum se umfla în ghemotoace dese pe sub aragaz şi prin preajma chiuvetei, pe sub scaune şi între uşiţele bufetului, forţându-le şi aruncând pe gresie farfuriile şi tacâmurile.

          Vedeam cu un ochi ţigara aprinsă, în colţul gurii, cu vârful înroşit sub firele de fum; s-a auzit apoi un zgomot puternic de sticlă spartă  şi ceva m-a izbit în ceafă iar B a început să se mişte şi să se agaţe de scaune.

          Îşi schimonosea faţa şi întindea mâinile şi picioarele, tot voia să-şi tragă înapoi coatele; din când în când se repezea în direcţia uşii cu ochii holbaţi, mă uitam la el de pe scaun, cu vârful înroşit mereu mai aproape de gură, răsucit ca o sârmă – B îmi arăta subsuorile, pieptul, spatele coapselor şi coastele şi dădea din cap şi făcea din buze semne dezordonate de parcă ar fi vrut să motiveze ritmul după care-şi conducea trupul de la masă spre bufet şi spre fereastra spartă şi sărea cu scaunul de colo-colo –  pe de altă parte mie îmi venea să vomit dar nu-mi mai vedeam mâinile, iar B  îşi întinsese un picior peste geam, cu genunchiul îndoit în afară şi se ţinea de celălalt, prins între bufet şi perete, străduindu-se să-şi păstreze echilibrul; îi simţeam răsuflarea, ajungea la mine şi-mi trecea peste umeri, izul de alcool şi peşte la conservă şi păstăi cu usturoi şi pânza cămăşii destrămându-se şi fugindu-mi prin faţa ochilor în damful de transpiraţie şi mirosul de vin, zburând pe fereastră în franjuri odată cu ghivecele de flori şi suportul pentru tacâmuri.

          La dreapta, din peretele crăpat, apăruse o gâlmă zbârlită de păr, se târa spre chiuvetă, B încerca să se refugieze în craterul brusc deschis în gresie,  cu oale şi farfurii zăngănind după el, înţepat de furculiţe şi cu părul infiltrat în pielea spartă la articulaţiile coatelor; piciorul rămas în rama ferestrei flutura agitat de şuviţele ieşite-n curte ca iedera pe zidurile casei; ambele mâini îi erau acum imobilizate deasupra penisului; părul îi escalada pieptul, îi pipăia nările, iar pielea jupuită până la coate se legăna găurită şi oasele picau smulse unul câte unul, dispărând în vârtejurile castanii, sosind din hol şi din spărturile tavanului; limba ruptă se lăţise pe obraji trasă de două cozi strecurate pe după mânerele dulăpiorului cu condimente şi pielea cedase la  şolduri şi la genunchi apucată de-un cârlig împletit, insinuat pe sub toată lăţimea pielii spatelui.

          Un os însângerat mi-a trecut brusc pe lângă ureche şi s-a înfipt în capacul ridicat al aragazului.

          B se uita la mine din două părţi ale bucătăriei şi venit dinspre hol, un nor de mătreaţă şi cojiţe aproape m-a orbit, bufnind prin sfărâmăturile uşii.

          Am strâns cuţitul în mână şi m-am repezit pe culoarul de la intrare.

          O sticlă goală de vin m-a izbit în şale, apoi, furată de-un suflu invizibil s-a năpustit în frigiderul făcut bucăţi.

          Am călcat pe resturile cuierului şi peste o grămadă de tablouri, am apucat o clanţă şi m-am trezit în sufragerie.

          Curtea dispăruse între geamuri şi uşi, pereţii casei culisaseră, duşul curgea cu presiune pe canapeaua din dormitor şi ea înfiptă cu picioarele în soba ce vărsa şomoioage de mâzgă şi păr îmbâcsit. Am parcurs un metru şi m-am oprit.

          Un obiect mişcător, strălucitor şi pocit mi-a şters o mână şi s-a scurs pe conducta ţâşnind prin gresia băii.

          Am păşit către o spărtură ce trecea pe lângă mine şi m-am aruncat pe partea cealaltă.

          Părul mi-a atins gleznele; mi-am croit drum printr-o movilă de cutii de carton şi saci menajeri, evitând o mulţime de cazmale şi greble şi cu umerii zgâriaţi m-am rostogolit în curmezişul unei ţevi şi-apoi pe lângă o ladă goală, pe urmă am luat-o la fugă pe-un scurt coridor barat de-un gard de sârmă şi-am cotit la dreapta; pulsul îmi alerga în sus şi-n jos; am tăiat firele încleştate de încheieturi, m-am zbătut şi-am ieşit prin cadrul unei noi spărturi, pe după o sfărâmătură de gard, pe care încă se mai cunoştea vopseaua.

          Respiram ceva mai bine; lângă mine a apărut o fisură prin care s-a strecurat vuind un şomoiog de păr, descoperind curba unei clanţe spânzurate într-un rest de uşă.

          M-am agăţat de ea, am apăsat-o şi m-am prăbuşit înconjurat de-un nor de mătreaţă şi praf peste canapeaua din sufragerie, zburând cu ea între braţe prin uşile deschise ale garajului. O clipă am văzut strada din faţa casei, încovoiată ca o curea şerpuind, apoi un nor de mizerie s-a ridicat, mi-a bufnit în faţă şi câteva secunde am înaintat orbeşte, cu gura plină de gustul tencuielii, împiedicându-mă de scânduri şi bucăţi de moloz. Imediat ce-am reuşit să deschid ochii, m-am năpustit prin spaţiul dintre cele două uşi şi m-am trezit dintr-o dată afară, pe aleea din faţa casei; gardul se prăbuşise; am sărit peste resturi şi un zăngănit înfiorător a urcat înapoia mea, însoţit de-un zgomot de prăbuşire, apoi un suflu puternic, fierbinte, m-a izbit în ceafă, proiectându-mă în stradă.

          Auzeam indistinct urlete şi aveam impresia că văd uneori umbre care se agitau printre casele vecine; asfaltul încins începuse să se crape, crevase negre se multiplicau sub picioarele mele cu o viteză incredibilă; m-am împiedicat şi-am luat-o la fugă, târând după mine zdenţele hainelor sfâşiate de suflul exploziei. Pulsul se stabilise în gât şi de acolo izbiturile inimii îmi sunau în ţeastă şi-n piept, atât de puternic, încât ameţeam şi-mi pierdeam echilibrul la fiecare bătaie. Curând, am văzut casele de la marginea oraşului, staţia de benzină şi lanurile de porumb; am cotit şi-am luat-o direct prin câmp, cu frunzele tăioase brazdându-mi obrajii şi umerii, fugeam fără oprire, încă aveam senzaţia că pământul cedează sub picioarele mele. Am alergat aşa până mi-am pierdut suflul, apoi, aproape fără simţire, m-am lăsat o clipă în genunchi, cu fruntea în palmele care mă usturau.

          Ieşisem din porumb; în faţa mea se întindea un lan de grâu şi, dincolo de el se vedea un pâlc de copaci – siluetele cenuşii ale trunchiurilor, frunzele scuturate de vânt. M-am ridicat şi m-am pus în fund. Hainele atârnau fâşii, mă iritau, le-am scos pe rând şi le-am aruncat deoparte; gol şi cu corpul plin de zgârieturi, m-am tupilat într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi mi-am întins picioarele, cu spatele rezemat de malul scund de pământ. Când am deschis ochii, răsărea soarele. Dormisem acolo toată noaptea. Aveam mâinile şi coapsele înţepenite, dar în rest nu mă durea nimic; pulsul se liniştise, îmi vuiau numai un pic urechile.

          După un timp, mi-am luat inima-n dinţi şi am pornit înapoi, către oraş. Am ajuns în faţa casei după aproape o oră; nu era ţipenie de om pe stradă. M-am furişat în pielea goală printre dărâmături şi-am căutat un loc pe unde să ajung înăuntru, sucindu-mi gleznele printre foi de placaj şi fragmente de lambriu; lângă uşa spartă a bucătăriei, o veioză încremenise-n echilibru, susţinută de-un prăjitor de pâine şi-o cratiţă roşie; am împins-o cu piciorul şi-am intrat.

          Stricăciunile erau atât de numeroase, încât nu le puteam înregistra pe toate odată, iar fiecare-n parte mă obosea.

          Într-un colţ, în preajma chiuvetei răsturnate, am zărit o bucată din B, nu ştiu exact ce era, deocamdată nu avea prea mare importanţă, întreaga atenţie mi se concentra pe restul de scară sprijinit de peretele holului. Cu mare greutate am urcat la etaj şi-am luat la rând toate camerele. Pe Adina am găsit-o în dormitorul mic, uscată şi stafidită, cu picioarele desfăcute încadrând un aparat de radio; părul se ofilise, se desprinsese de pe cap şi de la subsuori, vulva era rece şi cheală, ca o bucată de scoarţă veche. Încă avea sârma trecută prin sfârcuri; când m-am apropiat şi-am atins-o, corpul a vibrat uşor şi-a scos un foşnet de iarbă uscată.

          M-am aplecat, am apucat sârma şi-am încercat s-o ridic; sânii au cedat şi s-au desprins din piept, lăsând în urmă două găuri negre, cu margini zdenţuite. Ţâţele uscate se legănau pe sârmă – corpul Adinei era complet gol, fără urmă de organe ori oase, o coajă deshidratată, rigidă şi săpată de riduri; mi-am pus sârma cu sânii pe după gât, am ridicat-o în braţe şi-am reuşit să cobor cu ea la parter, lăsând-o apoi în sufragerie. Începuse să-mi fie sete şi foame; în drum spre bucătărie am dat pe jos de-o bucată murdară de pâine, era destul deocamdată, am intrat printr-o spărtură din zid, am început să-l caut pe B.

          Nu ştiu dacă era tot, însă am găsit mare parte din el printre dărâmături şi-am cărat tot ce-am putut afla în sufragerie, lângă Adina – căram bucăţile încă mustind de sânge cu o oală mare de sarmale, le duceam şi le vărsam pleosc, pleosc lângă Adina, pleosc, pleosc, pleosc; când am fost sigur că nu mai era nimic printre dărâmături, am aruncat oala, am luat un cuţit de pâine pe care-l ochisem mai devreme căzut după masca chiuvetei şi m-am întors în sufragerie.

          Soarele intra printr-o gaură din tavan, lumina ca-n palmă tot spaţiul încăperii, dinţii Adinei luceau între buzele despicate, maţele lui B sclipeau încolăcite.

          Am băgat cuţitul în burta Adinei, am tras de sus în jos, apoi am lărgit gaura, începând după aceea să pun bucăţile din B, una câte una, în coaja corpului uscat. Nu a durat mult. Am avut o ezitare-n clipa-n care m-am uitat la sânii înşiraţi pe sârmă, dar, în cele din urmă, am decis să-i las deoparte, apoi am strâns cum am putut gaura peste fâşiile de carne şi-am săltat corpul stafidit în braţe. O ceaţă fumurie mi s-a aşternut imediat peste ochi – s-a risipit încet, pe măsură ce păşeam clătinat către bucătărie şi pe urmă afară, în grădină.

          Se încălzise. Corpul din braţele mele se muia, sângele curgea printr-o fisură din şale, îmi picura pe coapse.

          Am ales un loc la poalele unui măr, am săpat acolo o groapă şi-am aşezat cadavrul umplut cu bucăţile de carne pe fundul ei.

          Am acoperit groapa, am tras deasupra frunze şi crengi şi m-am întors în casă; sânii ofiliţi ai Adinei i-am băgat într-o pungă, iar punga am dosit-o într-un şifonier la etaj, între cămăşi şi prosoape.

          Zilele următoare m-am ocupat de casă; am făcut câteva reparaţii, îngrijindu-mă în principal de bucătărie şi de baie – dormeam în sufragerie, pe singurul fotoliu rămas intact şi într-o noapte am visat ceva ce-am uitat, dar apoi l-am visat pe B – stătea şi se holba la mine prin găurile din pieptul Adinei – se holba şi nu zicea nimic, apoi, în noaptea următoare am visat un lucru atât de cumplit, încât m-am trezit urlând, însă era dimineaţă, soarele pătrundea în cameră, îmi bătea pe faţă şi până să mă dezmeticesc şi să mă frec la ochi, uitasem din ce cauză mă trezisem. Oricum, în săptămânile ce-au venit, coşmarurile s-au diversificat, au devenit mult mai clare şi pregnante, visam casa aşa cum era înainte s-o găsim pe Adina, apoi cum mă împrietenisem cu B, apoi iarăşi pe B privindu-mă agăţat cu mâinile de găurile din pieptul scofâlcit al Adinei şi încercând, cred, să se târască afară.

          Treptat însă, m-am obişnuit – dacă visez ceva, orice, mă trezesc, urlu puţin şi, dacă s-a făcut deja dimineaţă, şi de cele mai multe ori aşa este, merg la bucătărie, îmi beau cafeaua şi mă apuc de lucru; coşmarurile sunt ca nişte rude care mă vizitează din când în când şi în privinţa cărora nu trebuie să-mi fac griji; de asemenea, de la un timp mă străduiesc să beau în fiecare zi cât mai mult ceai de muşeţel cu sare de mare.

          

Robert Nuțu

Robert Nuțu

Robert Nuţu s-a născut pe 24 martie 1978, la Tecuci. După absolvirea liceului în oraşul natal, a studiat filologia la Galaţi. A debutat în 2011 cu micro-romanul „Îmblânzitorul de cărnuri”. În 2013 a publicat romanul „Moartea din colţul ochiului” - Editura A.T.U. În prezent lucrează la un volum de povestiri şi la o seamă de alte proiecte.

More Posts