GSF 79 banner01-650

          Tocmai s-a încheiat o perioadă foarte activă pentru SF-ul românesc. Am avut parte în luna septembrie 2017 de nu mai puțin de trei evenimente, fiecare unic într-un anumit fel, dar toate plăcute ca atmosferă. Primul a fost RomCon-ul de la Râmnicu Vâlcea, eveniment de familie organizat an de an, mereu în alt oraș. Despre acest eveniment am scris și în editorialul trecut și nu mi-am schimbat între timp părerea.

antaresfest-2017-afis

          Următorul pe listă a fost evenimentul organizat în premieră absolută la Brașov de clubul Antares, denumit „AntareSFest”. Beneficiind de o prezență mai numeroasă decât festivalul precedent menționat, atât din punct de vedere al publicului cât și al standurilor de carte, această primă ediție poate fi numită fără rezerve o reușită. Subiectele discutate mi s-au părut interesante, cu menționarea în mod special a prezentării domnului Alexandru Mironov, programul a fost foarte ferm ținut pe făgaș de către organizatori, locul ales a fost propice, iar serata și parada costumelor prin centrul Brașovului au adus un strop de inedit binevenit. Până la urmă, cel mai important e ca oamenii să se simtă bine, să vină și la anul. Au fost și lansăril de carte și ateliere grafice, într-un cuvânt, tot ce-i trebuie unui astfel de eveniment. Un singur aspect negativ aș avea de punctat, și anume desfășurarea în paralel, în două săli diferite, a unor evenimente, ceea ce a dus la o scindare a publicului. Încă nu cred că suntem la un asemenea nivel încât să fie necesare două scene, însă fiecare ediție e o învățătură. Sper ca la ediția de anul viitor prezența să fie mai mare, numărul plătitorilor de bilet și al cumpărătorilor de carte contribuind mult la calitatea oricărei asemenea inițiative. 

          În fine, în ultima zi a lui septembrie și-n prima a lui octombrie prestigioasa revistă „Știință și tehnică” a organizat la Biblioteca Națională din București evenimentul denumit „Sci+Fi FEST – Festivalul de Știință și Literatură SF”, ajuns astfel la a doua ediție și care promite să se transforme într-o minunată tradiție. Dacă în cazul primelor două festivaluri cei care au participat au fost în mare parte componenții nucleului dur ar mișcării SF din România, fani dedicați, autori, editori, graficieni, în cazul acestuia din urmă prezența a fost, așa cum ne-am dori să fie peste tot, una eterogenă și masivă, oameni care nu sunt neapărat fani ai genului prezentându-se și iscodind cu privirile printre standurile de carte, expoziții și paneluri.

scififest2-leaderboard

          Puterea de atracție a științei s-a făcut, deci simțită. Au fost standuri dedicate ciberneticii, roboticii, astronomiei, a existat o zonă de „Fun science”, alta de „Gaming”, o expoziție de artă grafică, un stand cu demonstrații live de imprimare 3D și alte multe lucruri interesante.

          Față de anul trecut, o îmbunătățire s-a resimțit, cel puțin din punctul meu de vedere, prin reunirea tuturor prelegerilor și discuțiilor cu public pe aceeași scenă, în Atriumul bibliotecii. Dacă acest festival a demonstrat ceva cât se poate de clar, acest lucru a fost că literatura SF merge cel mai bine împreună cu știința. Dacă SF-ul românesc vrea să primească o șansă să se expună unui public larg, să se extindă și dincolo de zona nucleului dur, atunci numai cu asemenea evenimente o poate face. După includerea prozei SF în sumarul său, revista „Știință și tehnică” ne dă, prin acest festival, încă o foarte puternică mână de ajutor, pentru care-i mulțumim. Personal, abia aștept apariția fiecărui nou număr al revistei.

          Să ne bucurăm, așadar, pentru că se întâmplă și lucruri bune. Se întâmplă lucruri bune datorită unor oameni inimoși, pe care trebuie să-i sprijinim cât putem. În cazul revistei „Știință și tehnică”, putem face acest lucru cum nu se poate mai ușor, cumpărând-o de la chioșcurile de ziare. Își merită cu prisosință banii, în sumarul care include cele mai noi „trenduri” științifice din domenii care variază de la astronomie la genetică și de la nanotehnologii la aplicațiile uzuale ale științei în viața cotidiană veți găsi, cu siguranță, ceva care să vă placă. Și veți găsi și câte o proză SF!

          Iar acum, cu amintirile plăcute ale acestor evenimente, ne pregătim pentru Gaudeamus, târgul de carte de la Romexpo, în care din nou SF-ul va participa, însă nu va fi singur.

          

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website