GSF48 banner v2-650

          O superspecie (Craint) cunoaşte secretul Porţilor galactice. Omenirea profită de oportunitatea călătoriilor în spaţiu şi supune întregul univers. Atunci e fondată Sanctum: o planetă aparent moartă. Nu are atmosferă, ci psihosferă, o stare creată şi generată de copacul de argint ce întreţine viaţa non-umană din canalele şi galeriile subterane. Planeta e loc de refugiu pentru non-umanii rătăcitori. Copacul, apărut – se spune – pe locul unde a murit ultimul Craint, adună conducătorii speciilor (Gerbi, Ciocănaşi Uriaşi, Parasoli de Pădure, Arachnizi) să le comunice numele salvatorului: omul Pawl Paxwax.

          Pawl este fiul mai mic al celei de-a Cincea Familii din cele unsprezece Conducătoare. Are o iubită, Laurel Beltane, provenind dintr-o Familie acvatică, de nivel inferior. Regulile stricte ale societăţii nu le îngăduie să-şi asume în mod public relaţia. După moartea accidentală a fratelui mai mare, Lapis, Pawl devine moştenitorul Paxwax. Rânduielile sunt supravegheate de ordinul Cercului Interior, despre care nimeni nu ştie cine sunt. De fapt, copacul de argint a cerut să-i fie aduşi oameni, cărora le-a golit minţile şi i-a educat ca vindecători, diplomaţi, oameni de afaceri, sfătuitori. Purtătorii de robe negre şi măşti palide au fost infiltraţi în structurile fiecărei Familii.

          Copacul alege spirite puternice, creative, capabile de dragoste dar şi mânie descătuşată. Un astfel de spirit e Clarissa din Familia Xerxes. Aceasta e urmaşa unei dinastii de femei-pirat ce s-au stabilit pe planeta Morrow, unde case le sunt copacii de sllice. În timp ce Clarissa complota căderea Familiei Paxwax, un Arachnid aduce pe Morrow trupul încă viu al lui Lapis, despre care se credea că murise. Un al treilea frate Paxwax, Pental, e membru al Cercului Interior, pe Sanctum. Conştiinţa lui e plină de amintiri întunecate pe care gazdele nu le pot accesa.

          Pawl merge să-şi viziteze tatăl şi să primească prerogativele de moştenitor pe Planeta Reşedinţă, Bennet, însă nu găseşte decât un teritoriu pustiit. Tatăl bolnav şi dependent de jocul cu maşina de Vreme mărturiseşte că a pedepsit toţi locuitorii pentru încercarea de a se revolta. Respinge propunerea acestuia de accepta o căsătorie de convenienţă, în calitate de viitor Senior, şi declară încălcarea Codului prin căsătoria cu frumoasa Laurel. Tatăl îşi pierde viaţa într-un accident, iar Pawl devine Senior Paxwax.

          Pe Morrow, Lapis e ucis de Arachnidul care-l adusese. Spiritul combativ al victimei intră în ucigaş, dar îi aduce pieirea. Pe Bennet, Pawl e ţinta Caselor care vor să-i propună alianţe convenabile. Reprezentanţii Cercului Interior încep refacerea planetei. Gerbul Odin, o entitate cu puteri telepatice, asigură Seniorul de sprijinul său. Non-umanii de pe Sanctum se mobilizează în aflarea dispozitivelor de siguranţă şi a persoanelor ce ar putea reînvia Bennet. Îi oferă Seniorului un creier de cristal, un fel de clonă a creierului uman, ce poate asimila toate cunoştinţele universului.

          Pawl începe să dejoace planurile Clarissei şi aliaţilor săi. Semnalul de război e anunţul căsătoriei Seniorului cu o fată dintr-o familie inferioară. Pawl demască trădătorii şi este primit în Consiliul celor Unsprezece, deşi încălcase Codul. Locuitorii de pe Sanctum savurează prima victorie. Cu Pawl devenit Senior şi membru al Consiliului, bazându-se pe sfaturile şi înţelepciunea Gerbului Odin, omenirea va fi mult mai uşor de manipulat.

          Ce a adus nou: Superspecia Craint (prin urmaşul său, copacul de argint) construieşte un sanctuar spaţial şi plănuieşte înfrângerea speciei ce a supus întregul univers. Se foloseşte de rase non-umane şi atacă omenirea cu propriile arme şi tehnici.

          Adaptându-se la condiţiile planetelor pe care le-au luat în stăpânire, pământenii s-au îndepărtat de înfăţişarea de azi. Cei din Casa Proctor au canini alungiţi şi curbaţi precum coarnele de berbec, Paxwax au o diformitate a picioarelor, Xerxes au pene, Beltane au membrane ce unesc degetele de la mâini şi picioare, Sith au coarne ca de taur. Pentru a comunica la distanţă folosesc maşinării / camere vivante: dispozitive ce le dau ocazia unui soi de video-conferinţe. Folosesc Porţile pentru a călători de pe o planetă pe alta şi duşurile de particule pentru revigorarea organismului în urma călătoriei. Mesajele holografice se transmit / păstrează în cuburile vivante.

          Cu ce am rămas: „Inamicii noştri nu sunt bărbaţi sau femei. Inamicii noştri sunt abstracţi. Este vorba chiar de ordinul uman. E bazat pe tradiţia lor… tradiţia de stăpâni şi slugi. Noi nu avem un cuvânt pentru aceasta, dar ştim. Nu putem distruge un duşman abstract.

          Singure, marile Familii ce păzesc acest ordin şi-şi trag forţa din el, pot fi distruse. Distrugerea trebuie să vină dinăuntru. Odată pornită, nu se va opri. Poate nu avem nevoie de moarte. Moartea de care vă temeţi (…) nu va fi bezna anti-vieţii, ci propria ofilire, la fel de sănătoasă ca şi vârsta.”

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook