GSF53 banner1

          Dacă vorbim despre sf-uri, gândul ne duce aproape întotdeauna la America, mereu prima invadată de extratereştii, mereu victima atacurilor biologice ce duc la un zombie apocalypse, locuită de mutanţi, supereroi, roboţi, vampiri şi tot felul de creaturi, care par să nu conştientizeze că mai există alte şase continente pe Terra. Toată cultura e preluată de ţara celor liberi şi doar pasionaţii de sf ştiu că autori precum Arthur C. Clarke sau Joe Abercrombie nu sunt americani. Însă puţini se gândesc că există cultură sf şi într-un spaţiu oriental.

          Tō Enjō, care publică sub un pseudonim americanizat Toh EnJoe, este un scriitor japonez care a câştigat premiul Philip K. Dick în 2014 pentru cartea sa, Self-Referece ENGINE, apărut în 2007 la editura Hayakawa Shobō. Romanul, cunoscut în Japonia ca aparţinând ficţiunii speculative, a stârnit reacţii ambigue într-o cultură, care nu are curente literare sau o paradigmă postmodernă. În 2013 a atras atenţia publicului occidental, iar cartea a fost tradusă în engleză de către editura Haikasoru. Stilul japonez fragmentar şi greoi nu a fost receptat, cititorii numindu-l o antologie sau o colecţii de proze scurte din cauza firului narativ, care cere multă atenţie. Multele întreruperi în logică şi context sunt explicate prin mici inserţii spre finalul cărţii.

          Coperta are o mică ”atenţionare” asupra faptului că Self-Reference ENGINE nu ar trebui încadrat în niciun curent sau gen literar, ceea ce se pare însă că a fost ignorat de critici, motiv pentru care autorul, cu un doctorat în matematică şi fizică, este criticat dintr-o persectivă umanistă.

          Limbajul, din nou greoi, foloseşte mulţi termeni din matematică, fizică, astrologie, informatică, ceea ce trădează meseria autorului de fizician teoretic şi a făcut unii librari japonezi să plaseze cartea pe rafturile de literatură de specialitate.

          Cartea tratează problematica unui număr infinit de universuri cuantice, iar toate aceste lumi sunt interconectate, fapt observabil prin referinţele menţionate mai sus. Unele motive şi tipologii se regăsesc în două sau mai multe dintre cele 20 de povestiri, ceea ce a făcut cartea să fie numită în vest ca prezentând elemente surrealiste sau chiar absurde.

          Intriga romanului o prezintă un eveniment, numit simplu ”Evenimentul”, care a fracturat continuul spaţiu-timp şi a făcut posibilă călătoria între multiplele universuri. Fiecare lume încearcă să restabilească ordinea socială şi să repare incongruenţele fizice. Încercarea lor dă naştere însă unui război inter-universal, mai ales din cauza diferenţelor culturale şi istorice.

          Cartea e împărţită în două părţi, traduse în engleză ca Nearside şi Farside. Nearside se concentrează pe întâmplările precedente Evenimentului şi sfârşeşte prin a-l explica. Inteligenţe artificiale, corpuri imense de cunoştinţe, se conectează la însuşi universul, devenind astfel un fel de zei digitali.

          Partea a doua e prezentată conceptual şi nu mai are nimic din umorul primei părţi, ca în prima povestire a unei fete care împuşcă toţi bărbaţii în testicule în încercarea sa de a se răzbuna pentru glontele care l-a primit în cap. Autorul încearcă să prezinte haosul emergent mai degrabă dintr-o perspectivă filozifică, distanţându-se de cunoştinţele sale în materie de ştiinţe exacte.

          În acest sens, Toh EnJoe încearcă prin Self-Refence ENGINE să concretizeze concepte precum necunoscutul, finalitatea cunoaşterii absolute sau autodistrugerea omenirii sub ameninţarea tehnologizării. Astfel e promovat mai degrabă ca un roman al ideilor, motiv pentru care cei entuziasmaţi de ideea unui război pentru supravieţuire între pământeni şi roboţi vor fi dezamăgiţi.

          Self-Reference ENGINE rămâne o carte neadresată unui anume public. Dacă un cititor pasionat de science fiction va încerca să urmărească firul narativ, un cititor cu înclinaţie spre ştiinţele reale va fi cel mai probabil interesat de teorema Aharonov-Bohm-Curry-Davidson-Eigen-Feigenbaum-Germann-Hamilton-Israel-Jacobson-Kauffman-Lindenbaum-Milnor-Novak-Oppenheimer-Packard-Q-Riemann-Stokes-Tirelson-Ulam-Varadhan-Watts-Xavier-Y.S.-Zurek în povestirea Teorema de la A la Z. Însă, pentru o carte care nu aderă converţiilor postmoderne, poate cel mai potrivit ar fi ca cititorii să nu aibă aşteptări la o carte science-fiction, ci o carte care îmbină ştiinţa şi ficţiunea.

Adina Ailoaiei

Adina Ailoaiei

Născută pe 6 august 1993, în Suceava. Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, specializarea germană-japoneză. Excursie de studii în Bad Kissingen (Rolul Germaniei în Europa de astăzi şi Literatura cehă), participantă la workshop de Sumie la Facultatea de litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Workshop de frazeologie la secţia germană în cadrul Facultăţii de litere, Universitatea Babeş-Bolyai. Activităţi de voluntariat în cadrul CNPRSV, Suceava, ASUR (Asociaţia Secular-Umanistă România) Cluj-Napoca. A publicat în revista şcolii Unsere ZEITschrift din Suceava şi participă la şedinţele Clubului de lectură NEPOTU' LUI THOREAU, Cluj-Napoca.

More Posts

Follow Me:
Facebook