Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Alexandru Ioan DESPINA
Redactia: Marcel GHERMAN, Teodora MATEI, Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU
Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Posts tagged "numarul 16"

Străinul din dormitor

Trezirea se produse cu o bruscheţe dureroasă. Inima îi zvâcnea de abia mai putea să răsufle şi-şi simţea gura plină de un gust indefinibil şi totuşi atât de cunoscut şi de necesar. Era ca şi cum visase acel gust, iar el persistase în mod straniu şi după trezire. Deschise ochii, dar nu văzu mai nimic,...

Martie, luna SF

Luna martie a acestui an poate fi considerată luna SF. La nici o săptămână distanţă au avut loc două evenimente foarte importante pentru fandom: Târgul de carte Final Frontier, unde au fost decernate Premiile Seniorii Imaginaţiei, Premiile  Galileo 2012 şi Premiile FanSF şi Decernarea Premiilor Romcon, unde au fost de asemenea decernate Premiile Helion pentru...

Atlantis (I)

Descoperirea   …până şi indestructibilul robot biomecanic a fost învins…   “Odată, demult, foarte demult, oamenii cunoscuseră pe Pământ o prosperitate nemaiîntâlnită în univers”. Aşa era scris pe un document tipărit pe o hârtie subţire, dar deosebit de rezistentă, venită cel mai probabil din spaţiu, având în vedere că o găsisem într-o capsulă făcută dintr-un...

Gânduri cenuşii

Primele raze ale dimineţii o determină să-şi deschidă în sfârşit ochii şi să privească în jurul său. În centrul încăperii se află un birou din lemn şi pe acesta stau aşezate câteva foi de hârtie. Doar atât. Astăzi n-are chef de nimic, cu toate că se prefigurează o zi extrem de aglomerată. În plus, se...

Neantul

În tăcere se înalţă spiritul nemuritor, Şi fără cuvinte bucuria vine. -Koan Zen Se trezi în vid şi se simţi cuprins de răceală. Era suspendat în neant, înconjurat de un monolit de întuneric şi tăcere absolute. Nu exista sus sau jos. Simţurile sale încercau în zadar să se agaţe de un punct de orientare. Nu...

Eli (I)

- Să zicem că lucrez pentru guvern, îmi spuse tipul scorțos din fața mea. - Zău? Și costumul negru unde e? îl ironizez eu. Sunt sigur că nu apari în niciun document oficial și noi nu purtăm această discuție, continui, fără să țin cont de privirea de gheață cu care mă fixa așa zisul agent....

Îngerii sărută cu ochii deschişi

Kareim îşi adânceşte sabia în umărul demonului, prăbuşindu-se amândoi printre stelele eterice ale Raiului. Îi vede ochii de-o întunecime sticloasă şi ghiceşte în ei furia lipsită de vitalitate a învinsului, resemnarea faţă de revolta mereu înăbuşită şi durerea confuză de dincolo de cuvinte. Orizonturile sclipesc tot mai rubiniu, tinzând spre materialitate. Trebuie să se grăbească,...

Eu sunt cosmic

I. O nucă îşi reneagă creanga, căzând pe un pământ răbdător. În urma impactului se dezbracă de coaja verde şi se rostogoleşte ameţită la picioarele mele. O ridic prin simpla încordare a privirii până-mi pluteşte deasupra degetelor şi gândesc: ”Ce lume ciudată! Pe aici toate fiinţele stau ascunse în haine multiple, ba chiar îşi construiesc...

Frânturi

Când mi-au revenit simţurile, mi-am dat seama că picioarele mele erau în aer. Totul în jurul meu era lipsit de formă. Nu puteam să văd nimic. Atunci mi-am dat seama ce se petrecuse de fapt… Vedeam în faţa ochilor camera. Era un exemplu minunat de arhitectură veneţiană. „Camera dogilor”, ne spusese recepţionerul în timp ce...

Începutul sfârşitului

         Nu m-am priceput niciodata la începuturi, nereușind să duc ceva din punctul A în punctual B.          Când am început ceva a fost de undeva din punctu A1 sau A secund.          Şi după această introducere cam aridă în care povestesc despre o anumită incapacitate de a începe ceva, îmi dau un timp de...

Dan Simmons- „Drood” (2009)

În 2011, prin amabilitatea bunului meu prieten Liviu Moldovan, am avut ocazia să citesc un roman recent al lui Dan Simmons, „Drood” (Little, Brown & Co, New York, 2011). Am parcurs romanul în cîteva reprize lungi de lectură. Şi iată ce am aflat: Naratorul din „Drood” este Wilkie Collins, autor al unor romane precum „Femeia...

Philip K. Dick – “Timpul dezarticulat”

În “Timpul dezarticulat”, Philip K. Dick reușește să construiască un roman al viitorului plasându-l în trecut fără să accentueze elementele tipice literaturii SF până aproape de sfârșit când prezintă deznodământul și dezvăluie realitatea. Cadrul este unul aproape banal, rupt din viața de zi cu zi. Personajele sunt de asemenea vecinii obișnuiți, pe care îi poate...