Redactor sef: Alexandru LAMBA
Redactor sef-adj.: Teodora MATEI
Redactia: Adina AILOAIEI, Marcel GHERMAN,
Bogdan S. POPESCU, Sorin Catalin TRASCU

Contributii grafice: John DOBRO
Editor / Director: George SAUCIUC
Posts tagged "numărul 89"

Cuprins – numărul 89 – noiembrie 2018

EDITORIAL Valoarea unei cărți – Alexandru Lamba POVESTIRI Labirint – Ștefana Czeller Strigoi – Teodor-Cristian Badea Căsătorit cu o venusiană – Mirela Moise Peste zece ani voi fi bogat – Sergiu Someșan Elisa – Robert Gion Doi pasageri pe Ninive – Florin Giurcă Chitaristul care nu își număra cuvintele – Bogdan Cătălin Mereuță FLASH FICTION Cozonacul venusian...

„Pumn-de-fier” de Mircea Pricăjan

Când vine vorba despre literatură pentru copii, nimic nu mă încântă mai mult decât să văd un autor român contemporan, eventual cu câteva volume „serioase” la activ, publicând o carte pe această nișă. Am mai spus-o și o repet, dacă vrem ca literatura să aibă un viitor în România, aici trebuie să lucrăm cu toții,...

Chitaristul care nu își număra cuvintele

Eric deschise pe neașteptate ochii, iar în jurul lui se aflau nenumărate siluete, fiecare într-o continuă mișcare. Dinamica îl uimea și în aceeași măsură îl fascina pe individul scund, roșcat și puțin neîndemânatic. Încercă să se adapteze la noul mediu, însă se văzu incapabil să pornească într-o direcție, fără a intra într-o inevitabilă coliziune. Gâsind...

„Logodnica neagră” de Raymond Clarinard

Pe Raymond Clarinard l-am cunoscut în 2016, la Târgu Mureș, la Festivalul Internaţional al Televiziunilor şi Producătorilor Independenţi Simfest, ediţia a XIII-a. Acolo, la Școala de Vară, redactorul-șef adjunct al Courier International a susținut o conferință pe tema situației literaturii în Ucraina. Aceea a fost ocazia ca cei prezenți să afle că, în afară de...

Peste zece ani voi fi bogat

Ce ar putea să găsească doi copii care se joacă zilnic pe câmpul din spatele casei? Un extraterestru? O armă? Un cadavru? Posibil, numai că eu și sora mea Dyna nu am găsit nimic din toate astea. Dar, cum ea era cu un an mai mare decât mine, avea deja cincisprezece ani și comportări de...

Elisa

Bună! Numele meu este Elisa, am 125 de ani și sunt o casă bântuită. Probabil unii dintre voi mă cunosc și sub alte nume – Casa din Chalk Creek, Casa cu o mie de ziduri, Casa crescută din deal – dar Elisa este cel la care țin cel mai mult pentru că mi-a fost dat...

Doi pasageri pe Ninive

Daniela își puse pătura peste cap. După numai trei respirații, fu nevoită să dea la o parte un colțișor din învelitoare, numai atât cât să-și scoată nasul afară și să ia o priză de aer. Trase cu urechea. Niciun sunet. Nu se încrezu în liniștea aparentă. Se acoperi din nou. Ecranul telefonului se aprinse într-o...

Labirint

NUMELE MEU E DRACULA. NU SUNT BĂRBAT SAU FEMEIE. SUNT O LEGENDĂ. UNII M-AU LEGAT DE TRANSILVANIA. ADEVĂRUL E CĂ SUNT DE PESTE TOT UNDE EXISTĂ O PĂDURE. SUNT VEȘNIC. SUNT CRUD. SUNT MEREU NEMULȚUMIT. SUNT SENIORUL UNUI DOMENIU PE CARE TOȚI ÎL JINDUIESC, DAR DE CARE NIMENI NU VREA CU ADEVĂRAT SĂ DEPINDĂ. POTIRUL....

Spintecătorul sorții (fragment)

… Orele lungi ale zilei se depănară-ncet, dar, în sfârşit, seara se aşternu peste meleagul din Kawa. Cam pe la ceasul când la suprafaţă dispăruse şi ultima geană de lumină, Yigi intră în atelier; Mugen aştepta, aşezat pe băncuţă, cu braţele-ncrucişate. Privindu-şi învăţăcelul, Yigi simţi că este tras înapoi, până-n vremea când puiul de om...

Proiecte transumaniste în secolul distopiilor

Odată cu evoluţia civilizaţiei occidentale, ambiţia elitelor sociale de a obţine putere şi control absolut a crescut constant şi a atins forme supradimensionate. Trufia fără limite a homunculului european care se crede stăpânul universului a culminat în secolul XX prin emergenţa unor construcţii politice teratologice, care intenţionau să schimbe lumea în cel mai radical mod,...

Valoarea unei cărți

M-am întrebat de multe ori ce anume dă valoare unei cărți. Judecând la rece, orice criteriu am alege, de cum îl enunțăm, cu un exercițiu minim de gândire, îi putem găsi imediat atât argumente spre contestare, cât și spre susținere. Ceea ce urmează să scriu nu sunt, după cum vă veți da seama, doar cugetări...

Strigoi

  I   DN 13 spintecă micul sat Șopîrlița, unde vreo 250 de suflete își duc viața de pe-o zi pe alta, lucrează pămîntul și stau la șuetă seara, la asfințit, în dreptul crîșmei lui Pitpalac, centrul satului, mai important decît primăria, mai important decît căminul cultural desființat, o clădire rămasă în paragină, în care...