GSF 73 banner1-650

          Anul 2016 s-a dovedit a fi un an îmbucurător pentru fanii distopiilor, fie că vorbim de literatură, filme sau jocuri video. Printre acestea, Lavinia Călina a atras atenție considerabilă cu seria Ultimul avanpost, reușind să transpună distopia pe meleagurile autohtone.

          Al treilea volum, Renașterea (Herg Benet, 2016), continuă povestea tumultoasă a protagonistei, Diane. Spre deosebire de primele două volume, Renașterea relevă mai profund relația toxică dintre Diane și prințul Alexandru. Tulburările psihotice ale lui Alex contrastează și potențează amnezia disociativă a Dianei în același timp, o paralelă grotescă cu Romeo și Julieta, fiind însă și o modalitate prin care copilăria protagonistei poate fi expusă narativ, fără a obosi cititorul. Captivitatea Dianei este instrumentalizată pentru a putea dezvolta subtil psihologia personajului. Reflecțiile ei oferă noi perspective și asupra celorlaltor personaje, scoțându-le astfel din tiparele binare bun-rău sau aliat-dușman. De aici se remarcă și cel mai mare atu al Laviniei, și anume capacitatea de a scrie într-o manieră foarte imersivă.

Ultimul-avanpost.-Vol.-3-Renasterea          Al treilea volum prezintă și o nouă intrigă: deschiderea Clinicilor Renașterea. Fiind conceput ca un proiect, pe cât de periculos, pe atât de eficient într-un sistem dictatorial, subiecții clinicilor devin o pervertire la adresa patriotismului. Disfuncționalitatea statală reiese din multe interacțiuni sociale ale Dianei, care construiesc o realitate divorțată de orice sentiment de empatie, spre exemplu în capitolul al treilea, în discuția cu cuplul blocat în trafic. Atmosfera tensionată din cadrul oricărui act de socializare se realizează prin condiționarea gândirii, un thought police orwellian („I-am făcut semn Georgianei să tacă, prea se aprinse. Ultimul lucru de care aveam nevoie în ziua aceea era o ridicare în slăvi a conducerii.”)

          Clinicile Renașterea reprezintă de departe cel mai mare pericol la adresa drepturilor omului, așa că este puțin surprinzător când ele devin principalul catalizator al protestelor în masă spre finalul cărții. Deși reprezintă în clar o pastișă vis-à-vis de protestele de la începutul anului 2017 din România, reușește să introducă cititorii mai implicat în universul distopic.

          Trădarea Evei și a lui Emil  accentuează nu doar criza conducerii în urma destrămării unei dictaturi, dar și influența mediatică exercitată asupra populației de rând. Revelația publică a cruzimii lui Alex incită cetățenii la indignare, ură și violență și le inhibă orice urmă de raționament, transformându-i în pioni ai jocului politic. Granițele dihotomiei Regat-E.S.C.U. devin superflue în haosul declanșat de vidul de putere.

          Renașterea contrastează la nivel narativ cu primele două volume, care mizau pe acțiune și dinamism, pe când în ultimul volum primează reflexiile și psihologia personajelor. Astfel, Lavinia Călina își echilibrează seria, evitând repetitivitatea și anostia.

          Totodată, se observă o tehnoredactare superficială, în principal prin prezența multor greșeli de tipar în roman, cum ar fi: recalma, staful lui prințului, genată, însema, sens al umorului. De asemenea, plot-twister-urile sunt mult mai previzibile față de primele două volume. Spre exemplu, reclamele  la clinici sunt repetate obsesiv, astfel încât ele nu mai reprezintă un element de suspans. Tea este un personaj total absent în primele două volume, dar rememorarea constantă a orfelinatului sugerează un potențial rol important încă de pe la jumătatea romanului. În ciuda acestor mici neajunsuri, provenite cel mai probabil din lipsa unei corecturi, Ultimul avanpost rămâne o serie importantă pentru genul distopic românesc.

Adina Ailoaiei

Adina Ailoaiei

Născută pe 6 august 1993, în Suceava. Absolventă a Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai Cluj, specializarea germană-japoneză. Excursie de studii în Bad Kissingen (Rolul Germaniei în Europa de astăzi şi Literatura cehă), participantă la workshop de Sumie la Facultatea de litere, Universitatea Babeş-Bolyai, Workshop de frazeologie la secţia germană în cadrul Facultăţii de litere, Universitatea Babeş-Bolyai. Activităţi de voluntariat în cadrul CNPRSV, Suceava, ASUR (Asociaţia Secular-Umanistă România) Cluj-Napoca. A publicat în revista şcolii Unsere ZEITschrift din Suceava şi participă la şedinţele Clubului de lectură NEPOTU' LUI THOREAU, Cluj-Napoca.

More Posts

Follow Me:
Facebook