2017_01banner         

          Am spus, mai în glumă mai în serios, că-l bănuiesc pe Lucian de legături secrete cu rase extraterestre, care periodic îl contactează pentru a-l duce să le viziteze planetele. Așa mi-am explicat eu multitudinea de detalii din cărțile lui referitoare la diverse lumi  și noduri ale Universului.

          În „Vraciul de pe norul interior”, personajul principal era o urklină în căutarea propriei meniri. S-a aruncat orbește în aventura ce urma să-i confirme numele (Aducătoarea-leacului), neștiind că misiunea avea să se dovedească de o mai mare însemnătate decât ar fi îndrăznit să bănuiască. Acel space-opera conține una dintre cele mai curate descrieri ale unui act de tandrețe între reprezentanții a două rase diferite. (O dovadă de curaj din partea autorului, care recidivează oarecum pe această temă, în noul volum al „Universului Frontierei”.)

UltimulFlux          Nici în „Ultimul flux” nu vom întâlni super-eroi cu puteri nebănuite sau mașinării de luptă demne de filme de Oscar. E tot o călătorie, de data aceasta cu mai mulți participanți. Scoși din lumile lor, trimiși cu scopuri aparent comerciale spre Consiliul Tuturor Lumilor, au ocazia de a se cunoaște între ei și a se descoperi, fiecare, pe sine. Omul nu e prezent decât ca partener într-o simbioză psihică cu un nihr. Cele două rase au ales forma aceea de conviețuire pentru a-și salva specia. Linnii de pe Ceòl Mór au familii formate din cinci mebri: doi masculi, două femele și un asexuat. Numele lor, precum și modurile de comunicare, sunt complexe, cu conotații din muzica simfonică. Brissii înaripați duc o viață tihnită pe Siangfu, cufundați aproape permanent într-o stare de misticism.

          Mi s-a părut folositoare ideea de a adăuga, la finalul cărții, desene înfățișând speciile cărora le aparțin personajele. E o ocazie bună pentru ca cititorul să le compare cu descrierile care, în minte, i-au generat imagini. Însă, oricum ar arăta membrii acestei misiuni, au o trăsătură comună: simțirea.

          Rasele diferite au propriile interese, călătoria ce pare a fi făcută din altruism pentru linni are însemnătăți diferite pentru fiecare individ, dar și pentru civilizația pe care o reprezintă. Atmosfera idilică din „Vraciul de pe norul interior” a dispărut; aici sunt: alianțe încheiate sau destrămate, negocieri dure, sex, violență, consum de droguri (psihotrope), chiar și crimă. Adică realism.

          Unul dintre aspectele care m-au surprins a fost abordarea extratereștrilor din perspectiva unuia de-al lor, nu a unui pământean, dispărând astfel posibilitatea strecurării vreunei insinuări generate de prejudecăți sau tabu-uri. O notă de veridicitate ce apropie cititorul neutru de text, dar îl șochează pe cel pudic, e dată de descrierea unui ritual de împerechere între doi linni. Dacă ne-am aștepta ca omul să fie singura rasă ce face sex pentru plăcere, iar restul viețuitoarelor – fie ele înzestrate cu conștiință sau nu – doar pentru perpetuarea speciei, vom asista uimiți la trăirile extrem de intense ale unei perechi ce se descoperă, fizic și psihic, cu ocazia călătoriei. Pentru unul dintre ei e confirmarea că nu trebuie să mai stea vreodată, în umbra vreunui alt seamăn, că-și poate croi o viață nouă.

          Ce a adus nou: Diversitatea de rase, adaptabilitatea acestora, disponibilitatea de a-și părăsi confortul căminului pentru un scop străin, descrierea minuțioasă a planetelor, mediilor de viață diferite, proceselor de formare / exprimare a ideilor ori de percepție / interpretare a stimulilor externi.

         

          

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook