GSF54 banner01-650

          Am citit romanul „Vampirul de pe strada sforii” de Sergiu Someșan într-o permanentă așteptare a fantasticului. Îl simțeam cumva plutind în aer, ca paranormalul într-un episod din Dosarele X, mereu după colț, mereu scurgându-se către pagina următoare. Și, tot al fel ca-ntr-un asemenea episod, finalul a venit lăsând la latitudinea mea, ca cititor, decizia dacă am avut în mână o carte fantastică sau doar un roman polițist.

          Pe scurt, acțiunea se petrece într-un Brașov contemporan, mediul principal de desfășurare fiind centrul vechi. La fel ca-n marea majoritate a romanelor polițiste, urmărim pas cu pas ancheta pe care o serie de crime cu foarte puține indicii o stârnește, urmărind deducțiile logice ale anchetatorilor și metodele lor de cercetare. Probabil că împătimiții genului polițist vor fi încântați de multitudinea de detalii tehnice cu care Sergiu Someșan își însoțește firul narativ, introducerea unui personaj școlit de FBI adăugând un plus de credibilitate argumentată tehnicilor neortodoxe și deducțiilor la limita logicii uzuale.

          Vom afla încă de la primele pagini că acea crimă care declanșează resortul acțiunii este una ritualică, motivația ei căzând, pare-se, în sfera ocultismului. Iar lucrurile se complică și mai mult, adăugând și un plus de farmec și mister acțiunii, atunci când o agenție obscură de detectivi particulari intră pe fir pentru a da o mână de ajutor în anchetă.

          Ceea ce atrage este, în primul rând, ingeniozitatea cu care autorul își alege recuzita și felul în care combină elementele pentru a crea situații și acțiuni inedite, felul în care urmele acestora sunt interpretate, în general vorbind, jocul de șah dintre ucigaș și urmăritori.

          Despre stilul narativ n-ar fi prea mult de spus. Rece și rigid, de parcă autorul însuși s-ar strădui să completeze o declarație la o secție de poliție, urmărind în primul rând claritatea și luxul de amănunte, glasul autoricesc nu face excese de niciun fel. E clar că autorul nu mizează pe fascinația cuvintelor, ci pe acțiune, pe succesiunea strictă a cadrelor.

          Oarecum în opoziție cu stilul de scriere, personajele, unele dintre ele, par a fi desprinse dintr-o carte pentru copii. Și nu voi argumenta altfel decât menționând leitmotivul dialogului dintre două din ele, și anume: „Căinii sunt proști, pisicile sunt rele.” Cu referire la poreclele pe care, evident, le-au căpătat datorită deviațiilor comportamentale.

          Nu voi dezvălui mai mult aici, căci, dacă m-aș apuca să înșir multitudinea de obiecte cheie și modurile în care acestea conduc într-o direcție sau alta, aș strica farmecul lecturii. Voi spune doar că acestea sunt foarte reușite, fără-ndoială reprezentând punctul forte al acestui roman.

          Și tot un aspect pozitiv îl reprezintă și finalul, ancorat în real, dar care, prin mica scăpare a artizanului mărețului plan (plan despre care veți afla cam pe la sfârșit, când se va revela și țesătura motivațională din spatele bizareriei seriei de crime), lasă totuși o portiță deschisă spre fantastic, spre supranatural. Și asta salvează întregul roman de simpla categorie „polițist”.

          

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website