GSF48 banner v2-650

          Orice demers are nevoie de un început, iar cititul nu face excepție. Dacă ai de gând să începi să citești un anumit gen – noi ne vom referi acum la SF – ai nevoie de un punct de plecare. În cazul de față, de o serie de lecturi, nu foarte dificile dar reprezentative, care să-ți facă o imagine asupra genului fără să te solicite prea tare. Un „teaser”, cum s-ar zice. În această categorie de lecturi aș încadra romanul „Vraciul de pe norul interior” al lui Lucian Dragoș Bogdan, un roman SF excelent pentru inițierea în SF, atât prin conținut cât și prin scriitură.

vraciul          Debutând molcom, pe coordonatele unui fantasy pur, acțiunea își schimbă radical și surprinzător curgerea către un space-opera de modă veche, pentru a împleti apoi, spre sfârșit, cele două direcții diferite, dar care angrenau oricum una cu alta, într-un cadru comun, cel de fantasy, însă privit printr-o perspectivă extinsă, invadat de elementele definitorii ale interacțiunii dintre diferite civilizații galactice. Bazat pe o intrigă clasică și urmărind scenariul nesecat al profanului pus față în față cu tehnologia și zborul interstelar, romanul te va purta – și de-aici se trage o parte din caracterul lui inițiatic – într-un periplu prin lumi stranii și exotice, în timpul căruia vei înțelege, la pas cu protagonista, principiile care guvernează comunicația spațială și zborul prin scurtăturile spațiului, dar și legile politico-economice care ordonează multitudinea de societăți și civilizații care-și împart galaxia.

          Autorul are o implicare destul de puternică și directă – o altă trăsătură a romanului de inițiere – deoarece, omniscient și binevoitor, îți va șopti uneori, căci ai statut privilegiat, lucruri pe care personajele nu le știu, sau îți va da o mână de ajutor în descifrarea raționamentelor lor, raționamente derivate din constrângerile tehnologice sau morale cu care ai de-a face. Te va îndruma și să înțelegi tehnologia și posibilitățile pe care aceasta le deschide, dar și – sau poate mai ales – limitările ei. Căci ea facilitează judecata, dar nu rezolvă probleme. Îți va pune față în față principii și conduite spirituale bazate pe filosofii de viață distincte și te va ajuta să digeri efectele interacțiunilor dintre ele. Într-un cuvânt, te va face să înțelegi.

          În călătoriile lor, eroii noștri interacționează cu făpturi și civilizații foarte variate, unele mai stranii decât altele. De la cele umanoide, ale căror sisteme logice nu diferă aproape prin nimic de cel pe care noi înșine îl folosim, la cele pseudo-incomprehensibile. Însăși protagonista face parte dintr-o societate profund colectivistă în care interesul personal practic nu există, iar apropierea ei de cel care avea să-i devină ghid, respectiv un om care se călăuzește după perceptele logicii individualiste, naște controverse la tot pasul. Și acesta nu este singurul „Culture Clash”. Pe măsură ce personajele cu adevărat bizare, cele care redefinesc conceptul de viață în cele mai elementare forme ale lui, intră în scenă, ideile și prejudecățile după care societățile tradiționale se ghidează cad cu totul sub semnul întrebării. Simpla cauzalitate își schimbă însemnătatea, sofismele, chiar și cele mai simple în aparență, sunt tratate din perspective foarte diferite de constrângerile umane.

          Însă, cum spuneam, autorul e suficient de grijuliu încât să-și călăuzească cititorii, la pas domol, printre conceptele pe care le introduce, nu chiar mestecându-le pentru ei, dar servindu-li-le feliate.

          În fine, rezultatul final este un roman bine închegat, cu o intrigă valabilă care, chiar surprinzător aș putea spune, transcende de la stadiul metafizic la cel genetic concret, cu o multitudine de concepte introduse gradual, cu lumi exotice și personaje pitorești, într-un cuvânt, cu toată recuzita pe care un roman SF adresant cu precădere adolescenților și tinerilor – dar, evident, nu numai! – ar trebui să o aibă pentru a-ți scânteia interesul pentru acest minunat gen.

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba

Alexandru Lamba s-a născut în 1980, la Brașov. A absolvit facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității Transilvania Brașov. În prezent lucrează în domeniul IT. A debutat în paginile Gazetei SF în iunie 2013, publicând apoi mai multe povestiri în aceeași publicație, precum și în revistele Nautilus, Ficțiuni, Fantastica, Helion, EgoPhobia și Argos Magazine. A debutat pe hârtie în martie 2015, în revista Galileo Science Fiction & Fantasy (Millennium Books, 2015), publicând apoi și în Colecția de Povestiri Științifico-Fantastice (CPSF) Anticipația (Nemira, 2015). Este prezent în Almanahul Anticipația 2016 (Nemira, 2015) și în antologii Argos Doi (MediaTech&Texarom, 2015), EXIT povestiri de dincolo (Eagle, 2016), GALAXIS noua operă spațială (Eagle, 2016) și în volumul 3.3 (Tritonic 2016). A debutat în volum propriu cu romanul „Sub steaua infraroșie” (Tritonic, 2016), iar anul următor a publicat al doilea roman, „Arhitecții speranței” (Tritonic, 2017). De la începutul lui 2015 conduce fanzinul Gazeta SF.

More Posts - Website