GSF87ban01-650

          Apariția unei mulțimi de zeități mărunte, vedetele, ne duce cu gândul la o religie politeistă. În lumea de azi, admirația necondiționată începe să nu mai fie rezervată unui singur zeu, în stil creștin. Cultul starurilor (vedetelor) seamănă mai degrabă cu șintoismul, fiecare grup de credincioși putând prefera un zeu anumit.

          Starurile au modificat anumite modele sociale, inclusiv pe cel familial. Cu relativ puțină vreme în urmă, adolescentul găsea un model de urmat în persoana tatălui său. Astăzi, tânărul idolatrizează un star oarecare, iar față de părinții săi nutrește o antipatie adesea transformată în ură. În general, starul admirat de fani este o persoană puternic mediatizată, implicată în showbiz sau în lumea spectacolului sportiv.

          Psihologia starurilor este interesantă, numeroase exemple sugerând ideea că viața acestor oameni trăitori în fața camerelor de luat vederi și a aparatelor de fotografiat nu este defel ușoară. Modul lor consumptiv de viață le induce cu timpul un psihic fragil, pândit de depresii. Marilyn Monroe și Elvis Presley sunt două exemple clasice în această privință. Celebritatea le oferă însă destule compensații starurilor, bogăția fiind numai una dintre acestea.

          Lucrurile stau altfel în privința fanilor, a celor îndrăgostiți de celebritatea altora. Aceștia, în măsuri diferite, își centrează existențele pe adorarea unui star anume, dar și a unui club de fotbal, a unui grup de persoane, a unei companii sau a unui produs. Pot de asemenea să adore fără rezerve o operă de artă, o idee sau o tendință. De preferință situați între 14 și 24 de ani, fanii pot avea și alte vârste. Situarea psihică față de obiectul admirației lor se situează pe o scară ce începe cu admirația rezonabilă și se continuă prin preferința pătimașă. Etapele superioare sunt idolatria sau alte forme de religiozitate. Unii fani își creează la domicilii niște “altare”, dominate de imagini ale celui divinizat. Etapa finală, având graniță cu demența explicită, este cea de stalker. Respectivul devine obsedat de obiectul admirației sale, începe să adune date despre acesta, inclusiv confidențiale. Treptat devine amenințător, emite pretenții, trimite nenumărate mesaje, amenință cu sinuciderea etc. Cuplul freudian ură-iubire capătă o înfățișare nouă, specifică unei ere a informatizării.

          Cum se vede, fanul este amenințat de instabilitate psihică, cel puțin la fel de mult precum idolul său. Condiția sa de membru activ al unei subculturi promite așa ceva. O dovadă este faptul că suicidul este relativ frecvent printre diversele populații de fani. Cercetări recente au demonstrat “strânsa legatură între comportamentul suicidar si evenimentele petrecute în viața unor personalităti ale epocii”. (cf. D. Marinescu, M. Pîrlog, T. Udristoiu, Dimensiunea socială a suicidului în curentul cultural undergroundhttp://www.e-psihiatrie.ro/index.php?p=magazine&article=220) Autorii arată că după moartea prințesei Diana, rata sinuciderilor in Marea Britanie s-a mărit în mod semnificativ.

          O explicație s-ar afla în preluarea unui model comportamental cu risc crescut, specific, de exemplu, starurilor pop. Trebuie însă luată în considerare și existența unei structuri psihice anumite: “…psihologia fanului fiind în general psihologia persoanei decepționate de sine, de ceilalți și de societate, singura lui rațiune de a fi, fiind reprezentată de pseudovalorificarea prin apartenenta subiectiv-emotională la identitatea starului.” (ibidem)

          Cum se vede, condiția fanului nu prea este de invidiat.

Voicu Bugariu

Voicu Bugariu

Voicu Bugariu (n. 6 iulie 1939, comuna Vâlcele, județul Covasna) este prozator și critic literar. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Iași cu o teză despre opera lui Marin Preda. Între 1966 – 1974, a fost redactor la revista „Astra” (Brașov), apoi, între 1974 – 1992, redactor la revista „Luceafărul” (București). Între 1990 - 1994 a fost corespondent la București al postului de radio "Deutsche Welle" din Köln. Între 1999 - 2006 a susținut o rubrică bisăptămânală în ziarul "Monitorul Expres" din Brașov. În 2008 - 2009 a susținut o rubrică în revista lunară "Astra" din Brașov. Romane Literații se amuzau (1983) Curajul (1985) Coborâre în ape (1986) Platforma (1988) August-Decembrie (1990) Monolog sub pat (2016). Romane (sub pseudonimul Paul Antim) Dispariția unui contabil (1977) Balaban și statuia (1981) Un casanova călătorește spre iad (1992). Romane SF Sfera (1973, ediția a doua, 2013) Visul lui Stephen King (2002) Curtezana onestă și astrologul (2011, ediția a doua, 2014). Jocul zeilor (2016) Romane SF (sub pseudonimul Roberto R. Grant) Zeul apatiei (1998) Animalul de beton (1999). Povestiri Mozart și moartea (2003, online). Povestiri SF Vocile vikingilor (1970, ediția a doua, 2013) Lumea lui Als Ob (1981, ediția a doua, 2010). Critică și istorie literară Incursiuni în literatura de azi (1971) Zaharia Stancu (1974) Patria și cuvântul poetic (1981) Analogon (1981) Existențe ironice. Personajele lui Marin Preda (2006, online) Literați și sefiști. O confruntare de mentalități (2007).

More Posts - Website