GSF62 ban-650

          Dacă dorința majorității oamenilor e să cunoască, să cucerească noi planete, mi-a plăcut ideea unui roman SF în care un om născut și crescut în spațiu visează să se întoarcă pe Pământ și să rămână acolo. E o nostalgie după loculunde, demult, înaintașii trăiau considerându-l ACASĂ. E un fel de dor, dar cum să-ți fie dor de ceva ce nu cunoști?  Poate în ADN-ul pământenilor, oricât s-ar modifica în urma schimbării condițiilor de viață, rămâne o genă care să-i cheme la origini.

          John Hooverbart este un pământean născut pe Marte. În urma Marii Glaciațiuni, strămoșii lui s-au salvat colonizând planeta roșie. Au creat domuri imense sub care și-au construit așezările. Număi că, pe Terra, a rămas o mână de oameni, supraviețuitori ai marelui îngheț, care așteaptă ca planeta să le fie redată. Cei plecați pe Marte le vin în ajutor, trimițând specialiști dornici să se lupte cu ghețarii.

          John este unul dintre ei. Își părăsește familia fără a spune că nu are de gând să se mai întoarcă. Odată ajuns pe Pământ, urmează cursurile Centrului de Primire și se califică în meseria de mecanic/conducător de transportor. Se alătură unor echipe de recuperare a rămășițelor umaneși a bunurilor de valoare. Cunoaște tineri la fel de entuziaști precum el, întâlnește o fată de care se îndrăgostește…

          Cred că cel mai important lucru de care autorul a ținut cont a fost să păstreze naturalețea eroilor. Sunt oameni care nu uită atunci când unui seamăn le-a păsat de ei și se transformă în îngeri păzitori. Sunt unii dispuși să adapteze regulamentele la valorile morale. Alții care, în numele acelorași regulamente, își urmează propriile visuri de glorie sau înavuțire.

          Dacă nu mi-ar fi spus autorul că, în urma traiului pe Marte timp de cinci secole, înălțimea oamenilor ar fi atins 2,20-2,50m, m-aș fi gândit la personaje ca la niște contemporani de-ai mei. Pentru că sunt la fel de sinceri, uneori naivi, înverșunați, tandri, lași, mândri sau altruiști.

cgnd

          În carte sunt dovezi de prietenie, e dragoste, e moarte, speranță, deznădejde, agonie și extaz. Nu mă așteptam să citesc o ficțiune despre gheață fierbinte, însă voiam să văd cum Nic Dobre schimbă sintagma „a muta munții din loc” cu „a topi ghețarii”. Și, cot la cot cu propriile personaje, a reușit. Iar ultimele capitole oferă o nouă perspectivă, o deschidere spre visul cel mai drag al personajului principal: John Hooverbart, pământeanul venit de pe Marte.

          Finalul e deschis, cititorul e îmbiat să aștepte al doilea volum al seriei Ancestorilor. Sunt sugerate conflicte între civilizații extraterestre, sunt puse sub semnul întrebării atât teoria creaționistă cât și cea evoluționistă.

          Ce a adus nou:Ideea unui climat post-apocaliptic pașnic, de recuperare a valorilor umanității, de reconstrucție.Dorința omului de a-și recuceri Pământul, venind din spațiu. „Jocul inimii”, o alternativă la comunicarea virtuală. În carte se vorbește despre un autor necunoscut al acestui joc. De ce n-ar fi Nic Dobre cel care să dea startul unei astfel de provocări? Câți dintre noi am accepta-o?

          Cu ce am rămas:

          „— John Hooverbart, ce meserie îți place dintre cele enumerate?

          (…)

          — Când o să fiu mare, o să mă fac pământean!”

 

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook