Cine vrea adevărul? S-a trezit de-odată o generație de tineri adoratori ai adevărului. Cu conspirații, agresiuni, nesimțiri și altele din aceeași categorie de lucruri nedorite. Până acum credeam că lumea este vocală doar când e vorba să laude pe ceilalți, să admire și să ridice în slăvile măreției artistice pe toți cei din breaslă care au depășit o respectabilă etate, după cum povestea un prieten.

Se vede că m-am înșelat. Mă blazasem, crezând că scriitorii se mulțumesc cu n exemplare ale unei singure cărți pentru douăzeci de ani, după care o reeditează, când mi-am amintit că Moshul SF a făcut o emisiune despre scriitorul care contrazice nedreapta mea ipoteză.  Cam cinic din partea mea să uit în halul acesta.

Mă întrebam ce face lumea când pierde timpul și nu scrie și brusc mi-a revenit imaginea din oglindă de azi dimineață. Lumea trăiește. Care-i scuza ta? Am trăit. Aha, ok. Acum povestește. Păi, știți doamna profa, am crampa scriitorului… Derbedeule, acum se bate la tastatură. Cu două mâini și mai multe degete, amețitule!

Viața mea personală e banală, neinteresantă și vă voi întoarce politețea prin a rămâne strict în domeniul cultural. Prin urmare, pentru a nu releva trecutul uneori aventuros, alteori de-a dreptul neinteresant, mă voi referi doar la viitor. Hei! Despre asta e și revista, despre viitor sau cel puțin despre cum ne imaginăm viitorul.

Să zicem că ieri ați scris ceva. Poate chiar Science Fiction. O idee extraordinară, cu multiple ramificații, care poate influența considerabil viitorul umanității. Imediat cum ați terminat-o simțiți nevoia s-o împărtășiți.  Are greșeli de dactilo, de gramatică, de concepție, de structură, de documentare, de conformitate istorică sau științifică? Uatevăr, nu contează, vă grăbiți să comunicați lumii întregi întregul adevăr. Am văzut  grămezi de bloguri, unele mai agresive decât altele, care bat câmpii în zigzag, tropăind sau nu peste pagini de maculator. Dacă vreți literatură, nu așa se face.

Revenind, ne punem întrebarea: care este scopul, care e ținta pe care vreți s-o atingeți când scrieți Science Fiction sau orice alt gen literar? Numele vostru în paginile unor ziare, sau bloguri sau pe lista infinită de la Amazon? Să zicem că da, aveți deja 5 titluri pe Amazon. Câte vânzări aveți? Nu detaliez teoria mea despre cât și ce înseamnă asta – probabil că o știți deja, iar dacă nu, e ușor de imaginat. E suficient de spus că exista o limită de relevanță, dincolo de care poți deveni astru în sistemul solar, liber de gravitația pământeană. Dar mai e mult până la rangul de astru galactic.

Deci, nu vă încântați că aveți un titlu la vânzare pe o listă sau alta a vreunei edituri online. Nu vă garantează nimeni vânzările și mai sunt la coadă încă o sută de proaspeți scriitori de Science Fiction sau Fantasy care vor să urce treptele gloriei cel puțin la fel de repede. Librăria online nu are sentimente, ci doar registre. Contabilizează vânzări, iar pentru un text scris în grabă, nerevizuit, uitarea contabilă e mai rapidă și mai aspră decât moartea.

Și de ce v-am spus toate astea, vă întrebați. Nimic nou, doar aceeași pisălogeală, vor zice cei vechi. Da, dar scriam pentru cei noi, ca să afle și să nu uite. Viața-i scurtă. Spor la scris. Și la revizuit.

 

Eugen Ştefan Lenghel s-a născut pe 10 ianuarie 1966 în Bucureşti. A urmat cursurile liceale la CNSS – „Nicolae Bălcescu” din Bucureşti. Este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din Bucureşti şi consultant IT cu experienţă practică de peste 25 de ani.

Prima remarca pozitivă în SF a primit-o în 1984 de la Adrian Rogoz. În 1986 a frecventat Cenaclul studenţesc Science Fiction „Solaris” unde i-a întâlnit pe Dănuţ Ungureanu, Mihail Grămescu şi C.T. Popescu, fiind ales preşedintele cenaclului în 1988-1989. Prima sa proză Science Fiction publicată a apărut în Almanahul „Anticipaţia 1989”. Următoarea apariţie a fost volumul 6 al colecţiei „Clubul SF”, din 1991.

După o lungă întrerupere a revenit la scris în 2010, participând la şedinţele ProspectArt şi devenind membru al Societății Române de Science Fiction și Fantasy. A înfiinţat şi a condus redacţia Revistei Societății Române de Science Fiction și Fantasy (srsff.ro) din 2011 până în octombrie 2012, când s-a retras din SRSFF. Din noiembrie 2012 este redactor şef al revistei de Science Fiction Gazeta SF. A contribuit cu proză şi articole la revistele SRSFFNautilus şi Gazeta SF. Este membru al cenaclului literar WolfPack.

Blog personal: Lenghel, despre realități

Eugen Lenghel

Eugen Lenghel

Eugen Ştefan Lenghel (n. 10 ianuarie 1966) este specialist în informatică cu experienţă de peste 30 de ani. Din 1986 a frecventat Cenaclul studenţesc „Solaris”, fiind ales preşedintele cenaclului între 1988-1989. A debutat cu proză scurtă în Almanahul „Anticipaţia 1990”, urmând publicarea numărul 6 al colecţiei „Clubul SF”, din 1990, care îi este dedicat. A publicat în antologia de proză scurtă "Ferestrele Timpului", Tracus Arte, 2013 şi în antologia de poem fantastic "Cerul de Jos", Editura Virtuală, 2013. Debutul în volum este concretizat de colecția de proză scurtă "9 Istorii Reutilizate", Editura Tritonic, 2014. La Gaudeamus 2014 lansează al doilea volum de proză scurtă - "Numărătoare Inversă", editura Tritonic, 2014. În următorul an revine cu volumul "Fermierul virtual", apărut la Tracus Arte, 2015 și "Instabilitate cuantică", la Tritonic, 2015, ambele lansate la Târgul de carte Gaudeamus 2015. A avut contribuții de proză scurtă, eseuri și articole diverse în Luceafărul de dimineață, Revista SRSFF, Revista Nautilus, Gazeta SF şi Fictiuni.ro. Experiența de coordonator în publicistica virtuală, începând cu 2010 i-a permis ca în 2013 să înfiinţeze revista de literatură și arte vizuale Fictiuni.ro, pe care o conduce în prezent. Tot în 2013 inițiat și continuă să organizeze Festivalul Science & Fiction de la Râșnov. Blogul personal: Lenghel. Despre realitati.

More Posts - Website