Superproducţia John Carter este o adaptare cinematografică a faimoasei serii de romane despre supereroul omonim, lansate cu un secol în urmă de scriitorul american Edgar Rice Burroughs (1875-1950), cunoscut mai ales în calitate de creator al personajului Tarzan. Eroul John Carter a influenţat în mod decisiv cinematografia SF, inspirând subiectele din nenumărate filme de succes, precum Superman, Flash Gordon, Star Wars şi chiar Avatar. Pelicula John Carter a atras deja numeroşi fani care o consideră mai reuşită chiar şi decât Avatar, datorită efectelor speciale impresionante, dar şi mai ales datorită subiectului original, care demonstrează că lumea nu şi-a epuizat poveştile. Un spot publicitar al filmului reia această constatare, printr-o replică în care sosirea lui John Carter pe Marte este considerată drept o dovadă că în această lume dezolantă mai poate să apară ceva nou şi neobişnuit.

Originalitatea este marele atu al peliculei John Carter, în contextul în care industria hollywoodiană produce doar remake-uri şi reciclări ale unor succese mai vechi. Această strategie de gestionare defectuoasă s-a dovedit a fi fatală pentru studioul Metro-Goldwyn-Mayer, care nu demult a ajuns în pragul falimentului. Unele filme americane au devenit atât de plictisitoare şi obositoare, au adus publicul la un asemenea grad de iritare şi dezechilibru, încât situaţia degenerează în incidente violente precum cel din Colorado, de la premiera noului Batman, când un individ a mitraliat fără cruţare spectatorii dintr-un cinematograf. De altfel, există ceva pervers în faptul că în lume au loc atâtea războaie, iar în acest timp, opiniei publice americane i se oferă doar nişte ecranizări ale unor benzi desenate.

Filmul John Carter a beneficiat de un buget generos de 200 milioane dolari, în comparaţie cu cel al unei superproducţii americane obişnuite, estimat la 60-80 milioane. În pofida valorii sale artistice, acest film riscă însă să devină un eşec în plan financiar, majoritatea publicului cinefil din Statele Unite preferând mai degrabă pelicule precum The Hunger Games şi Avengers. Circulă zvonuri precum că echipa de producători de la studioul Disney care au susţinut proiectul filmului John Carter s-ar fi aflat în rivalitate cu o altă grupare din cadrul aceluiaşi studiou, care s-a ocupat de campania de promovare, una neinspirată după cum se vede, şi a încercat practic să saboteze filmul, miza acestei dispute fiind continuarea francizei şi controlul asupra surselor de finanţare.

Totuşi, există semne că pelicula îşi recuperează încet dar sigur suma investită, din contul fanilor, o dovadă în acest sens fiind proiectul unui nou episod al filmului, intitulat Gods of Mars, anunţat de reprezentanţii studioului Disney.

Distribuţia este formată în mare parte din actori mai puţin cunoscuţi, bineînţeles, cu excepţia lui Willem Dafoe, care îl interpretează pe prietenul devotat al lui John Carter, un marţian cu patru braţe pe nume Tars Tarkas. Hilarul personaj este realizat cu ajutorul graficii de computer, iar vocea lui Willem Dafoe pare de nerecunoscut, fiind alterată prin tehnologii audio ingenioase. În rolul lui John Carter însuşi apare actorul Taylor Kitsch, iar în cel al prinţesei marţiene Deja Thoris evoluează Lynn Collins. Regia şi scenariul sunt semnate de Andrew Collins, care a mărturisit că proiectul a fost visul său de o viaţă, cineastul fiind obsedat din fragedă copilărie de romanele lui Edgar Rice Burroughs. Un vis care, iată, a devenit realitate.

Subiectul din saga John Carter este centrat pe un erou al războiului civil american, care într-o bună zi se pomeneşte teleportat pe Marte, cu ajutorul unui artefact magic al unei civilizaţii misterioase. Această rasă malefică devorează energia altor planete, ducându-le până la extincţie. Nimeni de pe Pământ sau Marte nu bănuieşte de existenţa acestor personaje sinistre. În momentul când John Carter ajunge pe Marte, numit Barsum în limbile nativilor, Planeta Roşie îşi mai păstrează atmosfera şi anumite resurse limitate de apă, după ce a fost afectată de o catastrofă ecologică. Acolo unde existau cândva mări şi oceane acum se întind doar pustiuri imense.

Această tragedie ecologică aminteşte cumva de saga Dune. De asemenea, într-unul din romanele despre John Carter este menţionată o „fabrică de atmosferă”, care ne duce cu gândul la reactorul generator de aer, construit cu milioane de ani în urmă pe Marte de o civilizaţie extraterestră, cel care apare în Total Recall. În lumea din John Carter, planeta Marte este populată de câteva rase, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu oamenii. Conducătorul Imperiului Zodanga se află sub controlul societăţii secrete care urmăreşte nimicirea acestei planete. În faţa expansiunii Zodanga rezistă doar regatul Helium. La fel ca în poveştile cu Sinbad Marinarul şi în romanele de capă şi spadă, supereroul John Carter trăieşte nenumărate aventuri miraculoase, bătălii tensionate şi scene romanţate. Misiunea lui John Carter este să o salveze pe Deja Thoris, prinţesa de Helium, iar odată cu ea, o întreagă planetă care devine pentru el noua sa casă.

Un trailer al filmului John Carter:

http://youtu.be/yeEMbPhgy64

 

Marcel Gherman

Marcel Gherman

S-a născut la 29 septembrie 1978 la Chişinău. Între 1994 şi 2003 a realizat emisiuni de muzică electronică la Radio Moldova. Începând de la vârsta de 15 ani a publicat în presa tipărită peste o sută de articole şi eseuri. În prezent deţine funcţia de secretar responsabil al revistei Sud-Est Cultural şi colaborează la revista Contrafort, unde susţine rubricile permanente Bref şi Trenduri. Este de asemenea muzician, autor al proiectului Megatone, care abordează genurile techno, ambient experimental, industrial noise şi muzica clasică de film. Discografia Megatone include, printre altele, un album realizat în colaborare cu scriitorul de science-fiction japonez Kenji Siratori şi o piesă selectată în cadrul proiectului 60X60 International Mix al Fundaţiei Vox Novus din New York, proiect prezentat la Oxford şi Cambridge. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al PEN Club Moldova. Volume publicate: Cartea viselor (povestiri fantastice, 2011, Editura Arc), Generaţia Matrix (eseuri, 2013), Cer albastru deasupra Arcadiei (roman SF pentru adolescenţi cu elemente de fantasy şi space opera, 2014, Editura Prut). Premii literare: Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul 2011 (Cartea viselor), Premiul Primăriei Chişinău pentru Tineret în domeniul Literaturii, 2012, (Cartea viselor). Volumul Cartea viselor a intrat în Top 10 cele mai citite cărţi ale anului 2011, conform unui sondaj realizat de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi Camera Cărţii. Premiul Uniunii Editorilor din Republica Moldova, 2015 (Cer albastru deasupra Arcadiei). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la secţiunea Carte pentru Copii şi Tineret, pe anul 2014 (Cer albastru deasupra Arcadiei)

More Posts - Website

Follow Me:
FacebookYouTube