Oliviu Crâznic: Bună, Nina! În primul rând, dă-mi voie să-ţi spun că suntem foarte bucuroşi să aflăm că vei lansa la Târgul de Carte Gaudeamus o versiune în română a cărţii tale Scriitorul de ficţiune: Fii publicat, apucă-te de scris! Eşti cunoscută pentru pregătirea pe care o oferi, atât personal cât şi în cadrul atelierelor de creaţie, cu privire la toate aspectele legate de scris şi publicat, şi pentru ficţiune, şi pentru non-ficţiune. Te rog spune-le viitorilor cititori români mai multe despre activitatea legată de îndrumarea scriitorilor, despre lansarea cărţii şi, bineînţeles, despre cartea propriu-zisă.

Nina Munteanu: Mulţumesc foarte mult, Oliviu! Sunt onorată şi foarte încântată să lansez această carte la Gaudeamus. E ciudat, ţin minte că i-am spus tatălui meu, când eram copil, că vreau să fiu artistă – o paperback writer (ca în cântecul celor de la The Beatles)- iar el mi-a sugerat să devin profesoară. Ei bine, iată-mă făcându-le pe amândouă! Am predat cursuri de Ştiinţe la universitate mulţi ani, timp în care mi-am pus la punct cariera de scriitor. Iar acum predau Arta scrisului în ateliere de creaţie din Toronto, Halifax şi Vancouver (sau oriunde se întâmplă să mă aflu în momentul respectiv), precum şi prin intermediul internetului. De asemenea, mă ocup de evaluarea manuscriselor şi îndrum personal scriitorii, ceea ce implică pregătirea manuscriselor şi a pachetului de prezentare (de exemplu scrisoarea de intenţie, sinopsis, paginile de început) pentru a fi trimise spre publicare ori unui agent. Predau pe internet prin intermediul site-ului meu dedicat acestei activităţi, www.ninamunteanu.com. Sunt nişte cursuri interactive cu instrucţiuni primite în timp real prin calculator- direct de la mine în casa ta! E foarte tare! Toate acestea îmi oferă imensa plăcere de a-i călăuzi pe alţii şi de a împărtăşi scriitorilor aflaţi la început de drum lucruri pe care le-am învăţat şi eu despre industria scrisului. Am ajutat câţiva scriitori să publice, ceea ce mă ajută să mă simt împlinită. Sunt foarte încântată de lansarea în România a ghidului meu pentru scriitorii de ficţiune. Abia aştept să îi întâlnesc pe scriitorii, profesorii de creaţie literară şi pe ceilalţi intelectuali care vor fi acolo. Sper ca acest ghid să ajungă în mâinile îndrumătorilor în ale scrisului şi ale elevilor lor români. Sper ca acest ghid să le permită mai multor scriitori români să devină autorii care merită să devină. A fost creat în doar câteva luni – sunt convinsă că am fost călăuzită de o putere divină în conceperea acestei lucrări! (Zâmbeşte) Cartea este în esenţă o compilaţie a experienţelor proprii şi a celor mai bune sfaturi pe care le-am primit de la colegi scriitori şi de la alţi experţi în domeniu. Pune la dispoziţie toate instrumentele necesare procesului, de la primii paşi la finisare, precum şi elemente ajutătoare pentru prezentarea operei spre publicare, dar şi pentru a face faţă unei eventuale respingeri din partea editurii. Am inclus în lucrare chiar şi scrisorile mele de respingere! Este scrisă într-un limbaj accesibil, cu exemple şi exerciţii practice. Sunt foarte mândră de ea, iar experţii de la care am împrumutat sfaturi excelente sunt în mare parte responsabili pentru aceasta.

 

O.C.: Eşti cunoscută şi pentru publicarea de romane şi proză scurtă ştiinţifico-fantastică, multe dintre ele fiind premiate. Poţi să ne spui, te rog, câteva cuvinte despre fiecare dintre romanele tale, şi, eventual, câte ceva despre povestiri?

N.M.: Toată ficţiunea de calitate exploatează condiţia umană, într-un fel sau altul. Romanele şi povestirile mele SF se axează, în mare parte, pe evoluţia umanităţii şi pe relaţia noastră, adesea paradoxală, cu mediul şi cu tehnologia, pe modul în care percepem elementul necunoscut, străin, raportat la modul în care ne percepem pe noi înşine. Îmi place genul SF pentru că oferă posibilitatea de a exploata probleme sociale la scară mare. SF-ul este literatura „Vastului”.
Duologia mea, Angel of Chaos şi Darwin’s Paradox, examinează consecinţele sociale ale evoluţiei omului laolaltă cu viruşii şi inteligenţa artificială. Este un eco-thriller foarte alert despre o tânără binecuvântată/blestemată cu abilitatea de a comunica cu universul mecanic din capul ei şi despre o conspiraţie care vrea să o folosească pentru a schimba lumea.
Povestirile mele, în general, analizează problemele de identitate şi compasiune într-o lume schimbătoare a paradoxului, a mecanizării, a tehnologiei şi a frumuseţilor naturii. Virtually Yours (tradusă şi publicată în mai multe ţări) tratează concepte ca frumuseţea, imaginea, dragostea şi controlul, precum şi percepţiile asupra diferenţei dintre supraveghere şi invadare a spaţiului personal.
Butterfly in Peking urmăreşte trei orfani printr-o ţară devastată de războaie şi revolte, unde decizii luate în momente dificile vor avea consecinţe mai târziu, la maturitate. Arc of Time este o interpretare e mitului biblic Adam şi Eva, unde îngerii păzitori sunt extratereştri. Proza scurtă Angel’s Promises şi nuvela extinsă The Cypol sunt distopii despre libertate şi exprimare într-o lume a oprimării tehnologice condusă de inteligenţă artificială.
Romanul Collision with Paradise, un eco-thriller spaţial, prezintă o societate alternativă bazată pe existenţa simbiotică dintre toate elementele planetare. Povestea o urmăreşte pe Genevieve Dubois, reputat pilot de aeronavă, într-o călătorie de auto-descoperire, în care are un prim contact cu o rasă superioară de extratereştri, care au legături străvechi cu civilizaţia Atlantidei.
Cea mai nouă carte publicată, Outer Universe şi restul seriei The Splintered Universe Trilogy sunt legate de paznicul galactic Rhea Hawke în investigarea masacrării unei secte religioase. Cercetările ei o conduc într-un vârtej trădător al politicii, conspiraţiei şi regăsirii de sine. Pentru că ea nu este ceea ce crede că este… Cartea exploatează noţiuni de deja-vu, clarviziune, universuri multiple, fizică cuantică…
Viitoarea carte, The Last Summoner, programată pentru lansare în primăvară prin Starfire World Syndicate, este o fantasy/istorie alternativă despre o tânără baroană care poate schimba istoria. Cum ar fi dacă celebra bătălie de la Grunwald, Polonia, din 1409, ar fi fost câştigată de Cavalerii Teutoni, lucru care ar fi dus la consolidarea statelor germane şi ar fi precipitat instaurarea unui regim nazist mult mai devreme?

 

O.C.: Outer Diverse are o copertă superbă realizată de prietenul nostru, bine-cunoscutul şi merituosul scriitor român Costi Gurgu. Ai în plan să aduci Outer Diverse sau altă lucrare de ficţiune în România în viitorul apropiat?

N.M.: DA! Suntem atât de norocoşi să îl avem pe Costi ca designer pentru cele trei coperte ale trilogiei. Este un artist şi un designer foarte talentat, iar modelul lui este la fel! Cred că imaginea de pe coperta volumului Outer Diverse merită să fie premiată şi cred că ar trebui să iasă câştigătoare anul viitor la Aurora Prix şi la Premiile Hugo!
Mi-ar plăcea foarte mult să văd câteva dintre lucrările mele de ficţiune traduse şi publicate în România! Asta m-ar face foarte fericită. România are o comunitate solidă de scriitori grozavi şi cititori inteligenţi ai genului SF. Sunt sigură că ar aprecia câteva dintre cărţile mele. Am fost abordată de nişte români în Toronto şi Vancouver care şi-au exprimat dorinţa de a vedea Darwin’s Paradox şi prequel-ul lui, Angel of Chaos, în română. Dorinţa mea este să public Outer Diverse în România. Şi aş dori să discut cu editurile din România despre această posibilitate.

O.C.: Din câte ştiu, ai origini româneşti. Ce înseamnă ţara noastră pentru tine?

N.M.: Încă de când eram foarte mică şi locuiam în Granby, Quebec, tatăl meu – care a fost profesor în România – i-a învăţat pe cei trei copii ai săi totul despre România: geografia, istoria şi, bineînţeles, superbele poveşti din folclor. Deşi limba română lipseşte din vocabularul meu, am o legătură emoţională foarte puternică cu România. Prin venele mele curge sânge românesc, umplându-mă cu poftă de viaţă, pasiune pentru artă şi filosofie şi apreciere pentru usturoi! Haha! Sunt foarte fericită că în sfârşit vin în România şi văd de unde a pornit familia mea.

 

O.C.: Poţi să ne spui, te rog, câteva nume din literatura română care îţi sunt cunoscute?

N.M.: În primul rând, Costi Gurgu, bineînţeles! Tocmai şi-a lansat colecţia de povestiri, Cronici de la Capătul Pământului, la Editura Millenium Books. De asemenea, Michael Haulică (Povestiri fantastice, Aşteptând-o pe Sara). Pe Mircea Pricăjan l-am întâlnit acum câţiva ani, când am colaborat la revista lui speculativă Imagikon. Îi ştiu şi pe Dan Doboş (Abaţia), Ona Frantz, Sebastian Corn, Doru Tătar şi Victor Cilinca. Sunt mai familiarizată cu ceea ce voi numiţi „Noul Val”: lucrări axate mai degrabă pe fantasy, magie, ocultism, supranatural, cyberpunk şi slipstream decât pe SF. Mi se pare că SF-ul european diferă mult de cel nord-american în materie de subiecte, de felul în care sunt abordate şi de direcţia pe care o ia povestea. Iar asta are sens, având în vedere faptul că SF este un gen literar al discuţiilor sociale prin raportare la „celălalt”, felul în care reacţionăm la prezenţa lui, dacă îl adoptăm sau îl atacăm. SF-ul formează o cultură cu ajutorul metaforelor.
Abia aştept să întâlnesc o parte dintre scriitorii voştri la Gaudeamus!

O.C.: Există în Canada reviste de SF, fantasy sau horror în care autorii români ar putea să îşi publice creaţiile (bineînţeles, în limba engleză)?

N.M.: O da, bineînţeles! Sunt câteva reviste, atât electronice, cât şi pe hârtie, care publică SF, fantasy şi horror în Canada. Locul în care pot fi găsite toate, inclusiv antologiile şi concursurile, este un site foarte bine întreţinut, www.ralan.com, care include reviste din toată lumea. Pentru Canada, şi datorită faptului că eu scriu în special SF, pot recomanda Neo-Opsis Science Fiction Magazine în Victoria, Columbia Britanică, şi On Spec în Alberta, Canada. AE The Canadian Science Fiction Review (http://.AEscifi.ca) este o revistă nou-nouţă cu tematică SF care acceptă texte din lumea întreagă.

 

O.C.: Ai putea să ne recomanzi câţiva scriitori canadieni de SF, fantasy şi horror? Cred că cititorii de la noi ar vrea să încerce mai multă ficţiune din ţara ta.

N.M.: Sunt numeroşi astfel de scriitori în Canada. Câţiva care îmi vin imediat în minte (pentru că îmi plac – zâmbeşte): Robert J. Sawyer, Guy Gavriel Kay, Charles De Lint, Julie Czerneda, Cory Doctorow, Marie Bilodeau şi Hayden Trenholm (mai ales ale sale Steele Chronicles). Puteţi găsi autori canadieni contemporani pe www.CanadianSF.com, un website dedicat furnizării de lucrări canadiene eligibile pentru Aurora Prix, cel mai renumit premiu canadian SF/F.

 

O.C.: Am mai vrea să ştim care sunt autorii care te inspiră, sau care sunt cei pe care îi admiri – în afara celor canadieni.

N.M.: Primul nume care îmi vine în minte este Ray Bradbury, care a scris un SF incredibil despre numeroase probleme importante ale umanităţii. Am plâns când am citit Cronicile marţiene, care a rămas printre cărţile mele preferate. Ray Bradbury a fost un vizionar care a scris despre umanitatea noastră. Într-un fel, s-a raportat la lucrurile de zi cu zi, plasate într-o lume extraordinară. A lucrat pe teme istorice, ceea ce în SF iese foarte bine. Fahrenheit 451 a fost o reacţie viscerală la ceea ce au făcut naziştii în Opernplatz, Berlin şi la ce a reprezentat asta.
Îi admir foarte mult pe Isaac Asimov, Robert Silverberg, Stanislaw Lem, Arthur C. Clark, Aldous Huxley, Greg Bear şi pe englezul John Wyndham. Aceşti autori au exploatat din plin ideea omului pus faţă în faţă cu „celălalt”. Operele lor pun sub semnul întrebării ceea ce noi considerăm a fi valoare, integritate, acceptare şi compasiune faţă de necunoscut. Ceilalţi preferaţi ai mei sunt din afara genului SF şi includ clasici ca Thomas Hardy, Shakespeare, Dostoevski, D.H. Lawrence, John Fowles, dar şi lucrările filosofice şi legate de mediu ale lui Annie Dillard, Loren Eiseley şi Henry David Thoreau.

 

O.C.: În legătură cu scrisul şi publicatul – ai putea să ne recomanzi şi alte cărţi de non-ficţiune sau alţi autori care ar putea să ne ajute?

N.M.: Da, bineînţeles. Aş recomanda orice lucrare a lui Joseph Campbell (The Hero with a Thousand Faces) pe tema eroului mitologic şi a „călătoriei eroului”. Orson Scott Card a scris câteva cărţi foarte bune pentru scriitori, în special pe tematică SF/fantasy şi horror. Donald Maass (un scriitor în toată puterea cuvântului) a scos şi el câteva cărţi de referinţă, printre care şi The Career Novelist şi caietul practic ataşat acesteia. Alţi experţi pe care i-aş recomanda: Jack Bickham (Elements of Writing: Sense and Structure), Nancy Kress (Elements of Writing: Beginnings, Middles, and Ends), Ansen Dibbell (Elements of Writing: Plot) şi Robert J. Sawyer (vizitaţi site-ul lui www.sfwriter.com ). Recomand cu tărie şi cartea lui Bill Johnson, A Story is a Promise, care oferă elemente esenţiale pentru construirea unei poveşti.

 

O.C.: Cât de greu este pentru un scriitor să fie publicat în Canada, şi cât de greu este să atragi atenţia cititorilor după ce ai făcut asta? Spune-ne, te rog, câteva cuvinte despre cum ar trebui să procedeze un scriitor pentru a fi publicat şi ce trebuie să facă pentru a avea un număr mare de cititori – publicitatea şi vânzările sunt strict treaba editurii, sau trebuie ca şi autorul să facă o parte din treabă, şi, în acest caz, care anume sunt responsabilităţile lui? Ştiu că vom găsi mai multe pe tema asta în cartea ta, dar dă-ne, te rog, o idee generală asupra situaţiei.

N.M.: Nu cred că e mai greu să publici în Canada decât în Satele Unite. Autorii începători au multe variante de decizie şi multe oportunităţi – la fel cum sunt multe tipuri de publicaţii şi multe tipuri de povestiri. Scriitorii pot alege să publice pe internet sau în modul tradiţional, pe hârtie. Chiar şi aici, multe dintre editurile mici publică volume tipărite la cerere, ceea ce le permite editorilor să accepte cărţi pe care, în mod normal, nu ar risca să le scoată în câteva mii de exemplare. Tehnologia publicaţiilor a izbucnit ca o revoluţie care a creat oportunităţi imense pentru dezvoltarea editurilor mai mici şi, implicit, a literaturii experimentale, astfel încât să se schimbe definitiv natura comunicării, a expresiei şi a artei aşa cum o cunoaştem. În momentul de faţă, internetul este un uriaş mecanism care foloseşte atât la publicarea textelor, cât şi la promovarea şi vânzarea lor. Pe lângă asta, editorii se pot baza pe faptul că autorii vor realiza partea mai vastă din promovare şi prezentare, şi este de aşteptat ca autorii să îşi cunoască piaţa de desfacere şi să ştie cum să ajungă la publicul-ţintă. Asta include folosirea reţelelor de socializare (facebook, google+, twitter, bloguri), SEO (DIGG, StumbleUpon, forumuri, grupuri), videoclipuri promoţionale (YouTube, Vimeo şi multe altele). E foarte palpitant. După cum a spus vizionarul şi umanistul Steve Jobs chiar înainte să ne părăsească: „Oh wow. Oh wow. Oh wow…”

 

O.C.: Îţi mulţumesc foarte mult, Nina, şi te rog să îmi permiţi să îţi urez mult noroc cu varianta în română a Scriitorului de ficţiune. Gazeta SF se simte foarte onorată că a avut ocazia să te prezinte cititorilor de aici. De asemenea, suntem de părere că sosirea ta la noi este o bună oportunitate pentru ca cele două ţări să afle mai multe despre scriitorii de SF, fantasy şi horror ai fiecăreia dintre ele – iar acesta este un lucru foarte bun. Să sperăm că, în viitorul apropiat, mai multe dintre cărţile tale vor ajunge aici, şi că mai mulţi scriitori canadieni vor hotărî să încerce piaţa românească – şi bineînţeles, să sperăm că şi scriitorii români vor găsi o metodă să ajungă la publicul canadian.

N.M.: Îţi mulţumesc foarte mult, Oliviu, pentru această şansă de a-mi împărtăşi experienţa. Sunt foarte onorată că ghidul meu pentru scris este publicat în limba română, de către o editură românească, pentru scriitori români. Sunt de acord cu faptul că acesta este încă un pas înainte în comunicarea şi schimbul de experienţă între cele două ţări. Mă voi întoarce în Canada cu o idee mai clară în minte despre scriitorii şi cititorii de ficţiune din România. Există comunităţi semnificative de români pe întreg teritoriul nord-american (Toronto, Hamilton, Montreal, Regina, Vancouver, Chicago, Cleveland, Detroit, Tucson, LA şi Sacramento – având ca reprezentanţi Ontario, Quebec, Saskatchewan şi Columbia Britanică în Canada şi New York, Ohio, Michigan, Illinois, California şi Arizona în SUA). Ne pricepem în a ne găsi unii pe alţii şi în a ne sprijini reciproc.

 

(traducere din limba engleză de Cătălina Fometici)