Yevgeny Ivanovich Zamyatin (Evgheni  Zamyatin – numele lui în rusă şi cum mai apare în unele traduceri), s-a născut în 1884 în oraşul Lebedian, în familia unui preot ortodox. Pe parcursul studiilor sale în cadrul Institutului Politehnic din Petersburg, pe care îl va absolvi în 1908, se va alătura bolşevicilor, orientare care îl va împinge să participe la răscoala din 1905-1907. Dupa revoltă, Zamiatin este arestat şi trimis în oraşul său natal, cu interdicţia de a se stabili la Petersburg. Totuşi, el va locui în capitală în mod ilegal, precum şi la Helsingfors, în Finlanda. În 1908, Zamiatin debutează pe scena literară, însă momentul este marcat de eşec, iar viaţa sa mai cunoaşte încă un moment de tulburare în 1911, când este arestat şi exilat pentru a doua oara, de data aceasta până în 1913. Pe parcursul acestor evenimente, el continuă să scrie, iar în 1913 i se publica nuvela De-ale provinciei, care îl impune pe plan literar.

Cu romanul distopic Noi, Evgheni Zamiatin deschide calea unor capodopere ulterioare aparţinând aceluiaşi gen. Deşi termină cartea în anul 1920, autorul nu o vede publicată în timpul vieţii în patria sa (romanul va apărea în limba rusă abia în 1989). Şi aceasta după ce, cu mulţi ani înainte, devenise rapid un bestseller internaţional. Roman de factura fantastică, de anticipaţie, roman antiutopic sau premonitoriu, de dragoste sau politic, demascator al ororilor regimurilor totalitare (deşi, când a fost scris, bolşevismul abia se instala în Rusia) — astfel a caracterizat critica literară lucrarea de căpătâi a lui Zamiatin.

Un roman în care se prezintă o lume unde fantasticul şi absurdul nu fac decât să accentueze aspectul grotesc al ororilor regimurilor totalitare. Ironia este cu atât mai amară cu cât toate acele noţiuni caricaturizate de Zamiatin – Tablele Orare, Orele Personale, Norma Maternă, Zidul Verde, Binefăcătorul – au devenit aievea, deşi poate realitatea le-a ascuns îndărătul altor nume.

Eroul romanului D-503, nu este doar un număr perfect integrat în sistem, ci şi matematician si constructor al unui vehicul cosmic menit să răspândească noua ordine în toate colţurile galaxiei.

Admiraţia lui pentru ordinea instaurată depăşeşte graniţele normalului, şi notată de către personaj într-un jurnal. De aici aflăm faptul că oamenii sunt monitorizaţi aproape necontenit, că viaţa lor este planificată în cele mai mici detalii şi că pentru D-503 acest lucră caracterizează ordinea normală şi dovada unei civilizaţii evoluate.

În clipa în care în viaţa lui D-503 apare frumoasa I-330, convingerile bărbatului sunt puse la grea încercare. I-330 nu este un număr obişnuit. Adoră să cânte la vioară (o muzică atât de enervantă comparativ cu sunetele matematizate care au înlocuit vechile cântece) să se îmbrace după moda de dinainte de criza energetică, fumează, îşi neglijează obligaţiile şi implică multe alte numere pentru a-şi ascunde fapta. I-330 reprezintă, aşadar, tot ceea ce lumea „normală” condamnă. Şi totuşi D-503 se îndrăgosteşte de ea, deşi nu îşi va mărturisi niciodată acest sentiment. O urmăreşte, doreşte să-i descopere misterul. Când iese la iveală că  I-330 face parte dintr-o mişcare de disidenţă, D-503 se pomeneşte la răscruce. Conflictul lui este generat de incapacitatea de abordare a dilemei de a o ajuta sau să se acţioneze aşa cum îi cer regulile, şi să raporteze totul superiorilor. Finalul este, dacă nu dramatic, cel puţin şocant.

Geniul romanului se ascunde in meditaţiile naratorului asupra legilor matematice care guvernează viata si in brutalitatea ciocnirii dintre jugul acceptat ca fiind binefăcător si libertate din sufletul lui D-503. Pe alocuri crud, alteori ironic, dar mereu zbuciumat, destinul omului închis sub clopotul de sticla al statului face toata povestea sa para un coşmar din care nu te poţi trezi de teama sa nu pierzi chiar libertatea de a visa. Noi e mai mult decât cronica unei epoci, e transpunerea in cuvinte a spirtului liber care guvernează natura umana mai presus de legile statului.

Romanul Noi, a fost prima carte distopică urmate de Minunata lume nouă de Aldous Huxley, O mie nouă sute optzeci şi patru şi Ferma animalelor de George Orwell sau Fahrenheit 451 de Ray Bradbury

George Sauciuc

George Sauciuc, s-a născut pe 01 decembrie 1982, în Vatra-Moldoviţei, judeţul Suceava. A terminat Colegiului Naţional Nicu Gane – Fălticeni, secţia filologie (istorie – limba latină). Finalist al Concursului ISTORIA MEA – EUSTORY ediţia a III-a, a câştigat premiul pentru Perseverenţă în cadrul Seminarului de SF “Păturica Rotundă“ în 2006. Este membru al Cenaclului de Literatură şi Artă Tânără Zidul de Hârtie, Suceava. Redactor colaborator al revistei electronice Mixul de Cultură, al cotidianelor Suceava Pe Net şi Crai Nou.

George Sauciuc

George Sauciuc

S-a născut pe 1 decembrie 1982 în Vatra Moldoviţei, judeţul Suceava. A terminatul liceul în cadrul Colegiului Naţional Nicu Gane – Fălticeni şi a urmat cursurile universitare în cadrul Universităţii Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea de Mecanică, Mecatronică şi Management. Este membru al Societăţii Române de Science Fiction şi Fantasy, Cenaclul de Literatură şi Artă Tânără Zidul de Hârtie Suceava, Cenaclul Wolf’s Pack – Bucureşti, Clubul SF Cygnus-Quasar Suceava (membru fondator) şi Clubul de Iniţiativă Literară (membru fondator).

More Posts - Website

Follow Me:
TwitterFacebookLinkedInGoogle PlusYouTube