GSF51 banner-650

         Apărut în 2005, deţinător al Premiului Vladimir Colin din 2008 şi reeditat în 2015, romanul „Sharia” e o frescă a unui posibil viitor şi, în acelaşi timp, un semnal de alarmă.

         Îndepărtându-se de definiţia din dicţionare, Sharia e un fenomen al cărui putere creşte abia după ce a fost abolit. E o personificare malefică a vechiului cod legislativ şi etic. O răzbunare a naturii faţă de deserviciile aduse de rasa umană. O formă subconştientă de ură, o stare continuă de panică instigând la violenţă şi anarhie. Am plecat la lectură cu convingerea că Sharia e un personaj, nu o stare. Am păstrat senzaţia până la final. Sharia trăieşte acolo unde nu ajunge tehnologia.

         Cetăţenii Federaţiei pot fi umani şi non-umani. Cei de rasă pură, albii, locuiesc în oraşele private. Ceilalţi, metişii, au migrat spre coloniile exterioare. Lipsiţi de mijloace de trai, se întreţin din raţiile oferite de Federaţia Raselor şi găsesc adăpost în azilurile aceleiaşi Federaţii. Au cipuri de identificare, iar răufăcătorii primesc marcaje care-i deosebesc de cetăţenii oneşti. Poliţia Federaţiilor îi urmăreşte îndeaproape şi îi izolează de societate. Un factor agravant al faptelor antisociale e consumul de droguri pe scară tot mai largă, drogurilor chimice adăugându-se cele magnetice, extrem de periculoase.

         Familiile pot fi mixte. Cimpanzeul Chanka, de exemplu, a adoptat câţiva copii umani, dar şi non-umani. O trupă rock are în componenţă un câine. O familie de delfini deţine o proprietate pe malul mării. Cetăţenii non-umani au haine protectoare, translator şi drept de azil. Sunt victimele rasiştilor care ucid pentru bani, înregistrând masacrele pentru plăcerea sadicilor de rasă pură.

         Una din speciile care apar pe tot parcursul acţiunii sunt câinii-iepuri. Neexistând o descriere fizică a acestora, cititorul nu poate face decât două lucruri: percepe specia ca pe un concept abstract sau face apel la imaginaţie pentru a şi-i reprezenta în minte. În al doilea caz, ar putea fi un amestec al celor două specii ori o rasă de câini cu trăsături împrumutate de la iepuri. Sunt vegetarieni, pacifişti, gata oricând să ajute un cetăţean aflat în dificultate fără a cere lămuriri sau recompense. O familie de câini-iepuri a crescut-o pe adolescenta Tao, o tânără fără amintiri, posesoarea unui cip aparent falsificat, folosit pentru tranzacţiile unor sume mari de bani.

         Tânăra mulatră, Jay, adoptată de cimpanzeul Chanka, încearcă să împiedice preluarea fratelui său, Jim, de către autorităţi, în urma spitalizării acestuia. La un concert, băiatul se supusese unei doze periculoase de droguri magnetice, devenind un factor perturbator pentru societate. Jay caută un cip cu care să-l înlocuiască pe al fratelui său. Are parte de complicitatea vechiului prieten, Kurt, care, sub aparenţele unui medic onest, e capul unei reţele de trafic de droguri şi armament. E implicată fără voie în ancheta privată a câinelui Cobran, membru al unei trupe rock. Trupa e ţinta unor atentate, iar Cobran vrea să afle cine sunt inamicii şi ce secrete, dinaintea Shariei, stau la baza atacurilor.

         Tao e primită în familia lui Jay şi ajutată să-şi recapete trecutul. Kurt găseşte o metodă riscantă de a-i oferi lui Jim o altă identitate care să-l pună la adăpost de măsurile legislative. În urma unei anchete, tânărul medic e suspendat. Jay şi Tao sunt duse dincolo de aşezările supuse tehnologiei civilizate, pe o proprietate la malul mării. E măsura aleasă de Cobran şi partenerii săi pentru protecţia fetelor.

         Cobran consideră că cea mai uşoară cale de a se feri de ameninţarea unui secret este să-l facă public. Îşi expune, astfel, colegul de trupă, Liam cel fără drepturi cetăţeneşti, membru al unei familii influente. Cele două fete devin capul unei reţele de ucigaşi plătiţi, respectiv baza de date a aceleiaşi reţele.

         Ce a adus nou: Convieţuirea absolut naturală între cetăţenii umani şi non-umani. Respectarea, de către toţi, a aceleiaşi legi îndemnând la instincte primare. E oarecum ironică acordarea cetăţeniei pe baza IQ-ului, încadrarea în rândurile celor de rasă pură a unor indivizi cruzi, dependenţi de droguri şi violenţă. În acelaşi timp, cititorul e îndemnat să se gândească la EQ (Emotional Intelligence), unde reprezentanţii speciilor non-umane ar excela. Câinii–iepuri au credinţă; bătrânul cimpanzeu, Chanka, îngrijeşte copii orfani, gorila Bru şi câini abandonați; dobermanul Cobran îşi riscă viaţa pentru a-şi apăra prietenul şi colegul de trupă, Tao înoată alături de delfini, ceea ce i-ar putea readuce amintirile.

         Cu ce am rămas:

         „ – Întotdeauna am presupus că Sharia nu face diferenţe, că păcatul fiecărui om e cel al întregii omeniri, toţi răspund pentru aceeaşi vină, a distrugerii, aşa cum şi câinii plătesc pentru a-i fi ajutat pe oameni, primatele şi delfinii pentru că le-au adoptat modul de viaţă renunţând la darurile naturii.

          – Frumos spus, zise Cobran ironic. Dar mult prea simplist. E adevărat, cu toţii, indiferent de specie, am păcătuit împotriva Pământului. Dar mai ales am păcătuit împotriva noastră. Am ucis cea aveam mai bun şi am păstrat toate mizeriile. Apoi le-am ascuns sub o pătură de legi, convenţii sociale şi bunăstare. Sharia e cea mai crudă răzbunare posibilă: ne face să ne redescoperim mizeria.”

         

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook