În vara anului 2011, de pe blogul autorului american Walter Jon Williams, am aflat despre romanul de debut al autorului Will McIntosh. Romanul se intitula Soft Apocalypse şi părea să fie foarte incitant. Am găsit pe site-ul autorului un fragment – un text care iniţial fusese povestire şi care ulterior a devenit capitolul al cincilea al romanului. L-am citit la adresa http://willmcintosh.net/Stories.html (ceea ce vă invit şi pe dumneavoastră să faceţi), după care… am dorit să parcurg şi romanul în întregime. Mulţumită vechiului meu prieten Horia Nicola Ursu, dorinţa mi-a fost îndeplinită. Şi iată ce am aflat:

 

Protagonistul-narator este Jasper, absolvent al unei facultăţi de sociologie, care în viitorul apropiat colindă împrejurimile oraşului Savannah. Fiecare capitol este plasat ceva mai departe în timp, la un interval de cîteva luni sau chiar cîţiva ani de cel precedent, iar cititorii pot vedea cum societatea americană colapsează din cauza unei crize economice şi a modificării radicale a mediului înconjurător, în vreme ce Jasper şi prietenii săi se transformă la rîndul lor pentru a supravieţui.

Incidentele care formează intriga sînt adesea şocante sau dezgustătoare, de la crime şi violuri la atentate bioteroriste şi incendii. Astfel, cititorii probabil vor uita cu greu episoade în care un cîine este furat pentru scurtă vreme numai ca să revină lîngă stăpînă cu o bombă cu ceas cusută în stomac, sau în care fermieri dornici să îi ucidă pe nişte nomazi incendiază desişul de bambus cale de kilometri întregi.

Personajele, la rîndul lor, pe de o parte păstrează amintirea normalităţii în noile condiţii de colaps economic, purtînd cu ele albume de fotografii sau cărţi de buzunar jerpelite sau diplome de doctorat în filologie engleză, iar pe de altă parte ajung în situaţia de a ucide necunoscuţi pentru a salva o prietenă de la viol sau de a face apendictomii cu instrumente improvizate. În acest context, dorinţa protagonistului de a avea o relaţie amoroasă stabilă şi de a fi fericit în compania unei femei – cu tentativele şi eşecurile de rigoare – constituie un fel de laitmotiv al episoadelor din roman, cu atît mai emoţionant cu cît haosul şi decăderea din fundal sînt descrise atît de convingător în fiecare capitol.

Din punctul de vedere al prezentării acestui fundal de colaps economic şi dezastru ecologic, autorul îşi dozează extrem de bine efectele. Pe de o parte, decorul urban decadent, cu locuinţe abandonate, străzi în descompunere şi căi ferate ruginite, deşi constituie un motiv recurent al literaturii SF postapocaliptice, este descris convingător. Pe de altă parte, elemente greenpunk precum Jihadul dadaist al unei organizaţii extremiste, bambusul modificat prin inginerie genetică, apt să crească patru metri pe zi, sau virusul capabil să-i facă paşnici pe oamenii infectaţi cu el sînt tratate într-un mod creativ şi ingenios.

Romanul Soft Apocalypse este cu atît mai relevant cu cît, după criza economică din 2008, Statele Unite ale Americii se pregătesc pentru o nouă recesiune, iar şomajul, abandonul locuinţelor, insecuritatea (alături de dispozitivele tehnologice portabile precum telefoanele celulare, consolele portabile sau tabletele electronice) au ajuns să reprezinte noua normalitate. Din acest punct de vedere, pentru 2011, Soft Apocalypse este tot atît de mult o reprezentare metaforică a spiritului timpului pe cît a fost Neuromancer de William Gibson în 1984. Vă recomand şi dumneavoastră cu toată căldura acest roman.

Florin Pîtea s-a născut pe 18 august 1971 la Câmpina, este lector la Facultatea de Litere a Universităţii Spiru Haret şi anul acesta a primit titlul de doctor în filologie engleză cu o lucrare despre subgenul (post)cyberpunk intitulată Art Wasn’t Quite Crime. Şi-a făcut debutul literar în 1992, în revista Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, iar pînă în prezent a publicat două volume de proză scurtă (Necropolis, 2001, respectiv An/Organic, 2004) şi un roman (Gangland, 2006). Lucrările sale sînt prezente în antologii, almanahuri şi periodice, dintre care amintim Steampunk – A doua revoluţie şi Premiile Galileo 2011. A fost distins cu premiile ARSFan (1994, 1995) şi Vladimir Colin (2002-2005, 2005-2007). În prezent lucrează la un nou roman, Anul terminal, şi la un volum de proză scurtă, Exilaţi în Ciberia.

Florin Pîtea

Florin Pîtea

S-a născut pe 18 august 1971 la Câmpina. Este lector la Facultatea de Litere a Universităţii Spiru Haret şi în 2011 a primit titlul de doctor în filologie engleză cu o lucrare despre subgenul (post)cyberpunk intitulată Art Wasn’t Quite Crime. Şi-a făcut debutul literar în 1992, în revista Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia, iar până în prezent a publicat două volume de proză scurtă (Necropolis, 2001, respectiv An/Organic, 2004) şi două romane (Gangland, 2006, respectiv Anul terminal, 2012). Lucrările sale sunt prezente în antologii, almanahuri şi periodice, dintre care amintim Cele 1001 de scorneli ale Moşului SF şi Dincolo de noapte. A fost distins cu premiile ARSFan (1994, 1995) şi Vladimir Colin (2002-2005, 2005-2007). În prezent pregăteşte un nou volum de povestiri şi nuvele, Exilaţi în Ciberia.

More Posts - Website

Follow Me:
Facebook