Multivers 01 ban01-650

           Antologatorul-coordonator (dna Antuza Genescu) avertizează cititorul că textele nu au fost alese și ordonate la întâmplare. Ele urmăresc o alternanță a stilurilor și a stărilor transmise.

           Invitația mea la lectură începe cu o idee din ultima proză („Iar visezi femei?” de Cristian-Mihail Teodorescu): „Fiecare operă literară ar putea fi câte un element din spațiul dual.” Am mers mai departe, imaginându-mi că ideile autorilor din antologie au fost impulsuri din lumile pe care, descriindu-le, le proiectau în real. Astfel, antologia a luat forma unei sfere. Existența altor civilizații – doar sugerată, sau descrisă în amănunt, n-a mai părut deloc o fantezie.

            „Adevărul despre expediția Starky” (Liviu Radu) deschide o poartă între pământeni și o altă dimensiune / civilizație celor pregătiți să accepte acea realitate. Poate fructele de cotril chiar există, căpătând savori și valențe diferite pentru fiecare pământean. Povestirea la persoana întâi pare un fragment dintr-un jurnal real. Cititorul pășește dincolo de poartă.

           „Migrația” (Aurel Cărășel) are o răsturnare de situație care îl pune în dificultate pe Emanuel Ionescu, profesor de desen la un liceu anost, dezamăgit că pierduse o bursă la Florența. Când se credea pe punctul de a deconspira un complot și a prezenta o teorie aparent fantezistă, își recapătă soția care-l părăsise. Aceasta îi demontează, unul cîte unul, toate argumentele, iar un concurs de împrejurări îl face, totuși, bursier. Emanuel pare oarecum dezamăgit de noile realizări și decide că lucrurile aflate de el erau prea prețioase pentru a fi singurul care le cunoaște. Scrie o povestire despre migrația interplanetară a dinozaurilor.  Cititorul calcă pe niște urme.

            „Întâlnire cu rhumbii” (Daniel Haiduc) Dacă Luna ar fi locuită și tehnologia ne-ar permite călătorii spațiale cu curse regulate, astrul ar fi o destinație numai bună pentru oficierea de căsătorii sau pentru deschiderea magazinelor cu suveniruri spațiale. De asemenea, creaturile (materie organică protejată de sfere energetice) ar putea fi admirate ca la grădina zoologică. Numai că omenirea e curioasă, geamul ce separă speciile studiindu-se reciproc e prea gros. Agenți speciali sparg bariere și obțin probe. Cititorul atinge creaturile.

            „O insulă la marginea lumii” (Diana Alzner) e o povestire sensibilă despre un posibil sfârșit al omenirii. O tânără soție și mamă e martora invaziei necunoscute și a pietrificării generale. Capitulează în fața invadatorilor și capătă o secundă de cunoaștere. Cititorul se teme de intențiile Celorlalți.

            „Secvență de zbor” (Ioana Vișan) Cuprinși de febra cuceririlor spațiale, oamenii prospectează teritorii noi și interpretează formele de viață ca și cum ar privi Pământul într-o oglindă. Numai că mâzga nu e mâzgă, iar meduzele nu-s meduze. Formele amorfe nu sunt lipsite de gândire și voință. Cititorul asistă neputincios la începutul unui dialog între rase și o primă interacțiune deloc benefică omului.

            „Cum să prinzi un extraterestru viu și nevătămat” (George Lazăr) Când o comunitate e invadată de extratereștri, adulții se supun regulilor acestora, neîndrăznind să strice echilibrul. Curiozitatea unui copil rupe barierele, stabilind începutul unei comunicări. Oprește un război inutil. Cititorul răsuflă ușurat: oamenii pot conviețui alături de Ceilalți.

            „John & John” (Mircea Liviu Goga) e un fel de vis într-un vis. John e când orășeanul dornic de experiențe extrasenzoriale, când prietenul călăuzei din pădurea ecuatorială, când canalul prin care, ajutat de un șaman, eliberează în spațiu un zeu așteptat. Cititorul se întreabă cât din ADN-ul uman nu e chiar uman, ce origini au zeii și cât de aproape de adevăr a fost profeția mayașă despre 2012.

            „Luna sângerie” (Ștefana Czeller) e abordarea contactului inter-rasial prin prisma țăranului abia ieșit din crâșmă și puțin afumat. Și-ar pierde cumpătul în fața Celorlalți? Fie că naivitatea îl îndeamnă la vorbă, fie că alcoolul îi dă curaj, trece peste examenul medical al vizitatorului nocturn. Amenințarea acestuia nu-l sperie și se consideră prea mic să oprească intențiile distructive. Dă dovadă de proverbiala ospitalitate a omului simplu și invită musafirul la un pahar de Busuioacă și cârnați de oaie cu murături. Se trezește a doua zi mahmur, singur și nelămurit dacă ozeneul și ocupantul lui de peste noapte fuseseră reali sau doar o halucinație dată de prea-multele pahare. Temerile cititorilor sunt dezamorsate: luați cu vorba bună, Ceilalți pot fi convinși că e păcat să distrugă o astfel de planetă.

            Cu „Iar visezi femei?” (Cristian-Mihail Teodorescu), poarta se închide. Gheorghe Vasile Popescu, zis Ipotenuză, asistent la facultatea de Matematică, visează femei. Asistă la schimbarea generațiilor de matematiciene și e surprins de noile valențe ale științei exacte descoperite de acestea.Visele îl fac victima unui complot al unei comunități aproape exclusiv feminine. Ele nu vin din spațiu, ci din spații, reducând exemplarele masculine la instrumente de visat femei. Cititorul e spectator la un meci de tenis pe un teren cu nenumărate laturi, dintre un bărbat și restul femeilor. Loc de minge ține teoria despre matematica transpusă în literatură și invers.

            Ce a adus nou? Am intrat și am ieșit pe o poartă, parcurgând un traseu menit să iște întrebări, nu să lămurească.

            Cu ce am rămas: „Probabil că fiecare regn se întrupează sub forma unui vis al regnului inferior. O spirală care crește nu numai în rază, ci și în numărul de dimensiuni de la o evoluție la alta…”

 

Teodora Matei

Teodora Matei

Teodora Matei (Elena Teodora Mateiu) a publicat proză scurtă in revistele Nautilus, Gazeta SF, Fantastica, ficțiuni.ro, Revista de supans, începând cu anul 2012. Contribuţii în reviste, antologii, volume colective: "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler", „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013" editura Adenium, „E-51741” – revista CPSFA nr. 28, „Soft” – volum colectiv „Exit", poezii în „Gazeta cărților" (editată de biblioteca Nicolae Iorga-Ploiești) și „Revista bibliotecarilor prahoveni”. Romane: „Omul Fluture”, în colaborare cu Lucian Dragoș Bogdan (noiembrie 2015, editura Tracus Arte), „Stăpânul castelului” (iunie 2016, editura Tritonic), „Cel-ce-simte” (august 2016, editura Tritonic), „Tot timpul din lume” (ianuarie 2017, editura Tritonic).

More Posts

Follow Me:
Facebook